Mariana Garștea, CEO, Sixense România – „prin natura activității noastre, ne preocupă în mod special să micșorăm amprenta digitală de carbon, eliminând tot ceea ce înseamnă surplus de emailuri sau documentații și digitalizând tot procesul de account management și procese de zi cu zi. De asemenea, urmărim toate aspectele care țin de sustenabilitate. Pentru toate, avem o serie de bune practici de care ținem cont”
- Aproximativ 99% din companiile din România sunt IMM-uri, de aceea implicarea lor în sustenabilitate este esențială pentru a genera progres și schimbări profunde pentru economie, mediu și oameni. Cum se vede sustenabilitatea din perspectiva IMM-ului pe care îl reprezentați?
Pentru context, este bine să precizez mai întâi că Sixense România, compania pe care o conduc, face parte din Sixense Group, un grup cu o istorie îndelungată la nivel mondial și cu o strategie și o viziune deja bine împământenite legate de sustenabilitate.
Ca să fiu și mai specifică, însăși activitatea noastră și serviciile pe care le oferim au ca scop sustenabilitatea și siguranța structurală pe termen lung a mediului construit. Ne ocupăm de urmărirea comportării în timp a construcțiilor prin intermediul unor soluții digitale de ultimă generație, ceea ce contribuie la a avea proiecte mai performante, calitative, sănătoase și sustenabile, raportându-ne la toată durata de viață a acestora.
Deci pentru noi sustenabilitatea este și a fost de la început o preocupare-cheie, un pilon central al activității noastre directe.
- Aveți deja definită o strategie de sustenabilitate? Dacă da, care sunt obiectivele acesteia și care sunt cele mai mari 3 obstacole și oportunități în procesul de implementare. În caz contrar, ce planuri aveți în acest sens?
Desigur. Așa cum spuneam și mai sus, ne aliniem în primul rând unei politici a grupului: avem un program green implementat, un plan de mediu anual, cu măsuri foarte concrete, care se bazează pe faptul că și cei mai mici pași contează și că ei vor duce la schimbările mai mari de peste timp.
Mai exact, prin natura activității noastre, ne preocupă în mod special să micșorăm amprenta digitală de carbon, eliminând tot ceea ce înseamnă surplus de emailuri sau documentații și digitalizând tot procesul de account management și procese de zi cu zi. De asemenea, urmărim toate aspectele care țin de sustenabilitate: de la cele care se referă la cum ne deplasăm dintr-un loc în altul, până la cum facem ofertele comerciale sau cum ne planificăm călătoriile în interes de serviciu. Pentru toate, avem o serie de bune practici de care ținem cont.
Mai mult, pentru Sixense România, suntem în curs de certificare ISO 14067, referitoare la verificarea amprentei de carbon a produselor și serviciilor noastre.
Ce aș menționa ca obstacole în acest proces ar fi faptul că avem nevoie de o întreagă infrastructură care să susțină acțiunile și activitățile direct legate de sustenabilitate. Cred că, dacă noi facem eforturi, dar ceilalți nu, procesul de schimbare va fi extrem de lent și impactul mult mai mic. Sunt de părere că sustenabilitatea este o chestiune de colaborare și de echipă, pentru a vedea cu adevărat efectele și beneficiile ei.
Un alt obstacol ar putea fi faptul că nu toți înțeleg același lucru prin „sustenabilitate” și nu toți văd cum anume se traduce acest concept într-un business mai sănătos pe termen lung. Iar aici am luat deja măsuri concrete: chiar anul trecut am inițiat o campanie prin care am vrut ca, împreună cu alți actori-cheie, să explicăm ce înseamnă sustenabilitate în industria de construcții, ce putem face ca să avem proiecte mai sustenabile și de ce sustenabilitatea va conta pe viitor și este deja extrem de importantă.
Ne-am dorit foarte mult să mergem mai departe de concepte-cheie care sună bine pe hârtie – și să arătăm impactul real al sustenabilității, cum se va reflecta ea în proiecte mai eficiente pe termen lung, chiar dacă uneori ea presupune o investiție mai mare în prezent. Aici, aici și aici puteți vedea câteva exemple referitoare la cum a luat formă campania noastră.
- Tranziția la business sustenabil aduce beneficii și oportunități. Dintre acestea, atragerea de capital (finanțare) în condiții mai avantajoase, prioritate în obținerea sau menținerea unor contracte, alinierea la obiectivele de sustenabilitate ale clienților mari companii. Ați întâlnit deja asemenea situații?
Pentru noi, ceea ce s-a văzut cel mai rapid a fost faptul că ne-am aliniat cu ușurință la politicile de sustenabilitate ale clienților noștri. Dat fiind că în general lucrăm cu dezvoltatori mari și cu multinaționale – pentru care sustenabilitatea este deja la ordinea zilei –, a fost într-adevăr un avantaj că am putut coopera și că am știut foarte rapid ce este de făcut: am avut un limbaj și un teritoriu comun în ceea ce privește sustenabilitatea.
- Care considerați că vor fi cele mai presante provocări la care compania va trebui să găsească soluții în 2023, pentru a-și menține performanța economică și avansa totodată, pe drumul sustenabilității? (de exemplu, instabilitatea economică / geopolitică, prețurile la energie, schimbările climatice, resurse naturale limitate, achiziția și retenția de talente, aspecte legate de lanțul de aprovizionare, conflictele globale etc.)
Ca posibile lucruri la care să fim atenți, apropo de performanță economică și sustenabilitate, aș menționa în primul rând lanțul de aprovizionare, referitor la echipamentele pe care le folosim în activitatea noastră. Aici am resimțit poate cel mai puternic schimbările și fluctuațiile pieței.
Este adevărat că și creșterea prețurilor la energie și nu numai – și-a făcut resimțită efectele, însă cred că asta este general valabil pentru orice fel de activitate comercială.
Desigur, de-a lungul timpului atât pandemia, cât și conflictele globale ne-au pus în fața unor provocări, în fața cărora ne-am repliat de fiecare dată: chiar dacă un sector (de exemplu, office) a scăzut, au crescut altele; chiar dacă a intervenit pandemia, digitalizarea – care era deja în ADN-ul nostru – ne-a ajutat să ne continuăm munca și chiar să arătăm și mai puternic beneficiile a ceea ce facem etc.
În general însă, vorbim despre o piață în creștere, impulsionată și de investițiile din PNRR – și care va continua să crească și să se dezvolte. Văd semnale bune în acest sens.
Achiziția de talente este o preocupare pe care o avem în continuare, mai ales pentru că abilitățile de care noi avem nevoie intern ne plasează la intersecția dintre o companie specializată în inginerie geotehnică și structurală – și tehnologie, ceea ce ne determină să căutăm un profil anume de profesioniști, oameni cu abilitatea de a învăța și a se dezvolta continuu, precum și cu capacitatea de a se comporta ca niște parteneri și consultanți deopotrivă.
- Cum ați “vinde” sustenabilitatea unui antreprenor care nu crede în ea? Ce recomandări i-ați face?
Mai întâi, aș face o paranteză: dacă vorbim despre antreprenori care, în 2023, nu cred în sustenabilitate, acest lucru în sine mi se pare problematic.
Există deja foarte multe standarde, direcții și dovezi care ne arată că sustenabilitatea nu mai e nice to have, ci este un cadru în interiorul căruia, vrem sau nu, trebuie să activăm. Dacă există antreprenori care încă nu cred, există deja organisme de control și legi care îi vor face să creadă – prin sancțiuni și obligații, deși sunt de părere că drumul cel mai bun este cel prin care cu toții ne educăm și devenim conștienți de ceea ce înseamnă și de cum arată sustenabilitatea, până să vină un sistem coercitiv să ne arate.
Apoi, fac din nou invitația de a parcurge câteva repere de bune practici din campania noastră dedicată înțelegerii sustenabilității, #SustainableInfrastructure, și mai las câteva exemple care sper să îi convingă și pe cei mai sceptici – aici, aici și aici.