Florin Rojan, Fondator/Director de Dezvoltare, Asociația D’Apetresii – „O creștere economică sustenabilă se poate realiza doar cu mecanisme responsabile. Spunem asta și din perspectiva cheltuirii fondului de solidaritate (handicap) pe care companiile îl datorează lunar bugetului de stat. Credem și milităm într-o creștere a gradului de responsabilizare în acest sens.”

• Care sunt obiectivele de dezvoltare durabilă din Agenda 2030, relevante pentru ONG-ul pe care îl reprezentați și cum le-ați integrat în activitatea voastră?

Ne vom limita la trei Obiective pe care le asumăm în cadrul ONG-ului nostru, Asociația D’Apetresii: Educație de Calitate, Muncă decentă și Creștere economică, Reducerea inegalităților. Câteva rânduri despre fiecare dintre acestea:

Reducerea inegalităților. Aici focusul nostru este pe integrarea și incluziunea persoanelor cu dizabilități.

• În acest sens, în cadrul ONG-ului nostru avem autorizat un departament (You4Ability) ca Unitate Protejată.
• Prin acest departament oferim servicii companiilor care să contribuie la o mai bună integrare și incluziune a persoanelor cu dizabilități, inclusiv prin angajarea de astfel de persoane.
• Din păcate pe piața Unităților Protejate sunt mult prea multe dintre acestea care oferă produse și servicii care nu sunt în conformitate cu litera și spiritul legii. Asta ducând la o vulnerabilizare a companiilor dpdv legal dar (poate mai important) și o incluziune redusă pentru persoanele vizate de legislație. Toate acestea ducând la o vulnerabilizare a sustenabilității din perspectiva incluziunii.

Muncă decentă și Creștere  economică. În sensul acestui obiectiv și coroborat cu punctul precedent, oferim partenerilor noștri, companiilor, politici și proceduri personalizate pentru a angaja cât mai multe persoane cu dizabilități. În concordanță cu ținta 8.5 din acest obiectiv.

• O creștere economică sustenabilă se poate realiza doar cu mecanisme responsabile. Spunem asta și din perspectiva cheltuirii fondului de solidaritate (handicap) pe care companiile îl datorează lunar bugetului de stat. Credem și milităm într-o creștere a gradului de responsabilizare în acest sens. (vezi nota de subsol)

Educație de calitate. Încă de la înființarea ONG-ului nostru am militat pentru o educație de calitate. Unul dintre cele mai importante obiective ale ONG-ului este implicarea în proiecte care țin de educație.

1. Am avut și avem programe în această direcție: am acordat și acordăm burse. Am realizat programe de afterschool, am dotat școli și departamente din universități, am făcut advocacy și am convins ministerul educației să modifice legislație discriminatorie (am câștigat process în instanță cu ministerul educției)
2. Totodată am început să construim instrumente astfel încât ONG-urilor care activează în sfera educației să le fie mult mai ușor să facă asta.

• Care sunt, din punctul vostru de vedere, cele mai mari 3 obstacole care împiedică un ONG din România să își îndeplinească misiunea?

Ne permitem să spunem că cele mai mari obstacole sunt:

1.   Accesul la resurse financiare.
2.   În concordanță cu punctul precedent, Lipsa resurselor umane și a cunoștințelor pentru  a implementa atât proceduri cât și proiecte de mai mare impact.
3.   Digitalizare / cloud / prezență online. Nefolosind la capacitate maximă a tot ceea ce înseamnă astăzi instrumente digitale înseamnă o mică frână de mână trasă pentru ONG-uri.

• Organizația își măsoară impactul pe care îl generează în societate prin finanțările atrase și proiectele implementate? Dacă da, utilizați un standard (ex. LBG, SROI) în măsurarea acestui impact?

Da, măsurăm impactul generat de finanțările atrase pentru proiectele în care ne implicăm. E drept că ultimi ani au fost mult prea încărcați, am spune prea încărcați și am fost nevoiți să devenim mult mai flexibili.

• În pandemie am fost unul din ONG-urile implicate în sprijinirea a celor din linia întâi. Totodată ne-am implicat și în susținerea copiilor și a școlilor pentru a putea face pasul mai ușor la școala online.
• În anul ultimele 12 luni am fost și suntem implicați în proiecte care susțin refugiații din Ucraina.
• Toate acestea pe lângă proiectele avute în derulare

Nu utilizăm standardele menționate mai sus dar utilizăm standarde implementate la nivel intern. Mulțumim pentru sugestie, vom analiza implementarea standardelor menționate.

• Cât de aproape / departe suntem din punct de vedere al sustenabilității în România, ținând cont de sectorul în care activezi, conform obiectivelor organizației voastre, dar și a celor incluse în Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României, aliniate la Agenda 2030 promovată ONU? Cine poartă responsabilitatea pentru implementarea măsurilor ce vor face ca România să accelereze pe drumul către sustenabilitate?

În opinia noastră, pentru sferele în care activăm noi cu precădere, Educație respectiv copii și tineri cu dizabilități, suntem destul de departe. Este adevărat că se fac pași importanți și asta mai degrabă de către societate civilă și un număr tot mai important de companii. Da, suntem și vrem să fim optimiști, se întâmplă lucruri și ne dorim să trecem într-o altă viteză de derulare.

Credem că cea mai importantă responsabilitate o au autoritățile, acestea mișcă lucrurile mult prea încet față de cum ar trebui și cum ar putea să o facă. Asta dpdv a legislație, a armonizării acesteia.

În acest sens și nu numai, societate civilă ar trebui să pună o presiune constantă și mai eficientă pe tot ceea ce înseamnă autoritate și politic în România. Presiune care să ducă autoritățile într o viteză de reacție mult mai bună decât cea care este în acest moment.

• Cum putem crește numărul finanțărilor pentru misiune și orientate pe impact vs. finanțare per proiecte și orientate pe rezultate? Va ajută oare faptul că actorii economici mari pun un accent tot mai mare pe sustenabilitate?

1. În legătură cu finanțările provenite din sponsorizări de la companii din România, o soluție ar fi programe de conștientizare a board-urilor, să folosească integral bugetele pe care le au la dispoziție
2. În plus ar fi benefic să avem, ca ONG-uri, o platformă în care să existe informații despre finanțări externe private dar nu numai (poate chiar și din PNRR) pentru ONG-uri din România  

În legătură cu accentul pus de companiile mari pe sustenabilitate, considerăm asta fiind de bun augur. Acest accent înseamnă mult pentru societate în general iar ONG-urile trebuie să armonizeze proiectele în această direcție.

• Considerați că noul cadru legislativ privind legea sponsorizării va crește sumele redirecționate de companii către organizațiile non-profit, dezvoltând parteneriate cu impact pozitiv social și/sau de mediu?

Categoric da. Suntem convinși că sumele redirecționate vor crește semnificativ și că vor or fi mai puține companii care nu vor folosi la maxim (sau deloc) aceste bugete. 

Asta cu atât mai mult cu cât noul cadrul legislativ nu impactează deloc nici cash-flow-ul pe termen scurt.  

Sperăm doar ca și cei de la ANAF să respecte termenele de plata. Din datele pe care le avem noi, cei de la ANAF au început, foarte timid, zilele acestea să acorde sumele care ar fi trebuit virate de câteva luni.