ALINA NICOLETA MIHAI- DIRECTOR EXECUTIV Alianța Industriei Semințelor din România (AISR): „sustenabilitatea agricolă înseamnă deschiderea de drumuri prin abordarea unei triple provocări: dezvoltarea unui sistem agricol care să fie potrivit pentru natură, consumatori și fermieri.”

• Care sunt obiectivele de dezvoltare durabilă din Agenda 2030, relevante pentru ONG-ul pe care îl reprezentați și cum le-ați integrat în activitatea voastră?

Schimbările climatice, deficitul de apă și pierderea biodiversității sunt printre cele mai presante provocări ale timpului nostru.

Principlul obiectiv al industriei semințelor per ansamblu și implicit al AISR este “zero foamete”. Să nu uităm că, în ultima jumătate de secol, omenirea a consumat mai mult decât poate regenera natura. În același timp, populația mondială continuă să crească, dar ne  confruntăm cu o populație îmbătrânită și cu un consum în creștere. Sărăcia, inegalitatea, bolile și foametea rămân provocări presante pentru societate, iar în unele părți ale lumii situația e tot mai dramatică. Există dovezi științifice copleșitoare care arată că omenirea nu poate continua la nivelul actual de consum de resurse. Este nevoie ca lumea să găsească un nou echilibru între producție și consum. În acest context, Alianța Industriei semințelor din România, prin membrii săi răspunde nevoilor actuale  de a produce mai mult cu mai puține resurse și oferă fermierilor cele mai bune semințe, care răspund nevoilor populației.

Legat de  “acțiunile pentru combaterea schimbărilor climatice”, un alt obiectiv de dezvoltare durabilă, membrii AISR prin activitățile lor, își accelerează eforturile de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și luptă împotriva schimbărilor climatice.

Sustenabilitatea agricolă înseamnă deschiderea de drumuri prin abordarea unei triple provocări: dezvoltarea unui sistem agricol care să fie potrivit pentru natură, consumatori și fermieri.

• Care sunt, din punctul vostru de vedere, cele mai mari 3 obstacole care împiedică un ONG din România să își îndeplinească misiunea?

Cele mai mari obstacole sunt date de instabilitatea geopolitică regională care vine cu incertitudini economice. Așezarea României pe harta Europei nu a fost mereu cea mai favorabilă.  Apoi, comunicarea dificilă cu instituțiile statului,  căci ONG-urile și autoritățile nu reușesc întotdeauna să colaboreze eficient și să pună interesul beneficiarului pe primul loc. Iar cel de-al treilea obstacol este lipsa de predictibilitate.

• Organizația își măsoară impactul pe care îl generează în societate prin finanțările atrase și proiectele implementate? Dacă da, utilizați un standard (ex. LBG, SROI) în măsurarea acestui impact?

Până la momentul actual, organizația noastră nu a măsurat impactul intervențiilor sociale bazându-se pe un standard.

• Cât de aproape / departe suntem din punct de vedere al sustenabilității în România, ținând cont de sectorul în care activezi, conform obiectivelor organizației voastre, dar și a celor incluse în Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României, aliniate la Agenda 2030 promovată ONU? Cine poartă responsabilitatea pentru implementarea măsurilor ce vor face ca România să accelereze pe drumul către sustenabilitate?

Sunt pași importanți  care se fac în sectorul agricol și in industria semințelor ca obiectivele din Agenda 2030 să fie atinse.  Membrii noștri au strategii de sustenabilitate bine definite și si-au stabilit obiective  care vor ajuta la sporirea rezilienței sistemului nostru de alimentație global.  Aceștia au ca principal obiectiv îmbunătățirea calității, siguranței și sustenabilității agriculturii prin știință de vârf și soluții inovative pentru culturi. În ceea ce privește responsabilitatea pentru implementarea măsurilor ce vor face ca România să accelereze pe drumul către sustenabilitate, cred că este a noastră, a tuturor.

• Cum putem crește numărul finanțărilor pentru misiune și orientate pe impact vs. finanțare per proiecte și orientate pe rezultate? Va ajută oare faptul că actorii economici mari pun un accent tot mai mare pe sustenabilitate?

Mă bucură faptul că actorii economici mari din industria semințelor, dar nu numai, au înțeles nevoia de a avea proiecte de sustenabilitate, având strategii foarte bine definite. Sunt proiecte publice, cu angajamente concrete și cu rezultate vizibile. Desigur, nu este suficient ca doar companiile din industria pe care o reprezint să facă acest lucru, ci trebuie pe întreg lanțul agro-alimentar. Dar sunt pași foarte importanți care s-au făcut și sunt convinsă că este o chestiune de timp ca toți actorii să înțeleagă că sustenabilitatea este o nevoie reală, nu doar un simplu concept.

• Considerați că noul cadru legislativ privind legea sponsorizării va crește sumele redirecționate de companii către organizațiile non-profit, dezvoltând parteneriate cu impact pozitiv social și/sau de mediu?

Este un pas spre normalitate și sperăm că sumele redirecționate și finanțările vor crește semnificativ.