Alexandra Floricică, Head of Green Energy, ProCredit Bank: Acum este momentul ca mediul de afaceri să apeleze la tehnologii verzi, deoarece își asigură independența energetică și își protejează profitabilitatea.

• Aproximativ 99% din companiile din România sunt IMM-uri, de aceea, implicarea lor în sustenabilitate este esențială pentru a genera progres și schimbări profunde pentru economie, mediu și oameni. Cum se vede sustenabilitatea din perspectiva PCB Romania?

Tranziția către sustenabilitate este una complexă și pe termen lung, pentru că nu presupune doar concepte abstracte sau teoretice, ci și o comunicare corectă și direcții practice de acţiune. 

Sustenabilitatea în cadrul mediului bancar impune o discuție amplă a subiectului, sectorul bancar ocupând un rol esențial în încurajarea și dezvoltarea unei economii verzi în tranziția către un viitor sustenabil.

Deși multe instituții financiare militează pentru green financing, băncile rămân în continuare printre finanțatorii principali ai sectoarelor care afectează mediul. Noi, la ProCredit Bank, înţelegem faptul că sustenabilitatea reprezintă o evoluţie, nu o revoluţie.

• Aveți deja definită o strategie de sustenabilitate? Dacă da, care sunt obiectivele acesteia și care este procesul de implementare?

Atât la nivel local, cât și la nivel de grup, avem o metodologie de evaluare bine dezvoltată, care este actualizată în mod regulat în conformitate cu noile standarde și schimbări globale. 

Această direcție a sustenabilităţii a intrat în activitatea noastră încă din 2011 când a fost introdus Sistemul de Management de Mediu format din trei piloni. Concret, în cadrul ProCredit Bank, sustenabilitatea se bazează pe trei piloni importanți: modul în care impactăm mediul prin propriile procese interne, modul în care evaluăm și gestionăm riscul de mediu atunci când acordăm împrumuturi clienților noștri și tipurile de împrumuturi verzi pe care le oferim.

La ProCredit Bank, efectuarea unei analize a riscurilor de mediu asupra business-ului face parte din procesul normal de finanțare. Avem o listă de excludere a activităților pe care nu le finanțăm deoarece anumite activităţi au un impact negativ asupra mediului. Pe de altă parte, nu este neobișnuit să refuzăm finanțarea unei companii nu din cauza performanței financiare, ci din cauza unei evaluări sociale și de mediu slabe.

De asemenea, acordăm o atenție deosebită elementului social al activităților companiei – avem în vedere îndeplinirea tuturor cerințelor privind programul de lucru și condițiile de muncă sigure, securitatea socială pentru angajați, egalitatea de tratament la locul de muncă etc.

• Tranziția la business sustenabil aduce beneficii și oportunități. Dintre acestea, atragerea de capital (finanțare) în condiții mai avantajoase, prioritate în obținerea sau menținerea unor contracte, alinierea la obiectivele de sustenabilitate ale clienților mari companii. Ați întâlnit deja asemenea situații?

De foarte multe ori, când menționăm finanțarea verde, ne gândim la împrumuturi cu dobândă scăzută. Desigur, rata dobânzii reprezintă un stimulent deosebit. Cu toate acestea, experiența ne-a învățat că mulți alți factori trebuie luați în considerare pentru a determina dacă o anumită investiție este sustenabilă (economic, ecologic si social) pentru client.

Prin parteneriate cu institutii financiare internaționale (ex. Fondul European de Investiții), putem oferi dobânzi preferențiale cât și programe de garantare atractive.

În general, se observă o creștere a importanței analizelor de risc de mediu în evaluarea performanței companiilor. Astfel, companiile vor trebui să adopte practici de afaceri durabile pentru a se adapta la această tendință. În viitor, accesul la finanțare poate depinde, de asemenea, de evaluarea ESG a companiei.

• Care considerați că vor fi cele mai presante provocări la care compania va trebui să găsească soluții în 2023, pentru a-și menține performanța economică și avansa totodată, pe drumul sustenabilității? (de exemplu, instabilitatea economică / geopolitică, prețurile la energie, schimbarile climatice, resurse naturale limitate, achiziția și retenția de talente, aspecte legate de lanțul de aprovizionare, conflictele globale, etc)

Interesul pentru sustenabilitate cunoaşte o creştere semnificativă la nivel global. Semnalele de alarmă pe care specialiştii şi mediul înconjurător ni le-au tot transmis de-a lungul timpului au deschis o nouă eră, cea a urgentării unei dezvoltări sustenabile.

Accelerarea tranziţiei energetice, atât ca urmare a războiului şi crizei energetice din 2022, cât şi din necesitatea reducerii impactului nociv al activităţilor noastre asupra mediului, reprezintă un process ireversibil. Ȋn acest context, IMM-urile devin cu siguranţă interesate de investiţiile verzi, în primul rând prin prisma optimizării costurilor şi a protejării marjelor de profit.

Ȋn ceea ce priveşte criza energetică resimţită şi în România, putem observa un interes crescut privind investiţiile în parcuri fotovoltaice, eoliene, dar şi centrale pe biogaz. Iar în ceea ce priveşte proiectele prietenoase cu mediul, în special în contextul modificărilor climatice, discutăm din ce în ce mai des cu clienţii noştri despre practicile de agricultură sustenabilă: agricultura regenerativă sau tehnologia de pregătire minimă a solului, denumită „No-Till” – sunt două exemple de modele ecologice care ajută mediul și aduc beneficii economice.

Situația macroeconomică din acest moment nu poate fi decât un catalizator pentru acest tip de investiții, iar noi ca bancă încercăm să le oferim clienților noștri opinii de specialitate și să le explicăm care vor fi beneficiile pentru ei pe termen lung.

• Cum ați “vinde” sustenabilitatea unui antreprenor care nu crede în ea? Ce recomandări i-ați face?

Aș spune că acum este momentul ca mediul de afaceri să apeleze la tehnologii verzi, deoarece își asigură independența energetică și își protejează profitabilitatea.

Sustenabilitatea creează independență și predictibilitate în mediul de afaceri. Printr-o astfel de abordare se reduc costurile de producție, creşte competitivitatea şi profitabilitatea companiilor, se creează o atmosferă de lucru favorabilă. 

În plus, în prezent, legislația europeană obligă doar companiile mari să publice o evaluare ESG. În 2023, cadrul de reglementare își extinde domeniul de aplicare și va obliga toate companiile care tranzacționează pe burse să publice o evaluare a riscului de mediu, iar până în 2026 este planificată o astfel de cerinţă şi pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Afacerea poate deveni mai sustenabilă prin investiții în echipamente eficiente din punct de vedere energetic și tehnologii de producție de înaltă clasă energetică, digitalizarea proceselor, construcția de centrale fotovoltaice, investiții în crearea condițiilor pentru dezvoltarea economiei circulare, smart agriculture etc. Exemplele sunt numeroase şi în diferite sectoare, dar, fără îndoială, din ce în ce mai multe sunt cele care ne conduc către viitorul verde.