Banca Națională a României a inclus o nouă temă specială în Raportul Stabilităţii Financiare: impactul schimbărilor climatice asupra economiei şi sectorului financiar din România.
Riscurile climatice şi implicaţiile asupra stabilităţii financiare sunt analizate de BNR într-un capitol special în cea mai recentă ediţie a Raportului asupra Stabilităţii Financiare, după ce în ediţiile anterioare la tema specială au fost analizate subiecte precum planul de adoptare a euro, eficienţa operaţională a sectorului bancar sau finanţarea externă a companiilor din România.
„Riscul climatic are potențialul de a crea vulnerabilități pe termen mediu și lung la adresa sistemului financiar și economiei reale. Subiectul este pe agenda CE, FMI, BRI și a numeroase bănci centrale”, a transmis primul viceguvernator al BNR, Florin Georgescu.
„O strategie coerentă implementată la timp ar putea diminua pierderile potențiale asupra sectorului bancar și a economiei reale generate de tranziția la o economie cu emisii reduse de carbon”, a punctat oficialul.
Unde se situează România?
România se află pe locul 63 la nivel global conform indicelui de risc climatic determinat Germanwatch (Indicele este calculat de Germanwatch privind evenimentele climatice și consecințele acestora în termeni de pierderi economice și fatalități, pe baza datelor furnizate de Munich Re NatCatSERVICE).
La nivel european, din punct de vedere al intensității emisiilor de dioxid de carbon (ponderea emisiilor de dioxid de carbon în VAB), România, alături de alte state din fostul bloc sovietic, se află în top cinci al celor mai intensiv emitente state. Cu toate acestea, după gradul de reducere a intensității emisiilor de CO2, România înregistrează printre cele mai ridicate rate din UE, fiind depășită doar de Malta.
La nivel sectorial, în ceea ce privește România, deși importanța sectorului industrie în economia națională este la cel mai redus nivel al ultimilor 25 de ani (circa 25% din VAB la jumătatea anului 2019), acest sector are în continuare un consum dintre cele mai ridicate de energie, prin urmare ar putea fi un moment propice pentru implementarea unor politici de mediu.
Dintre măsurile adoptate pentru diminuarea emisiilor, România participă la Schema de comercializare a certificatelor de emisii (Emissions trading system, ETS)150, începând cu data aderării la UE (ianuarie 2007). Printre alte măsuri ce urmăresc reducerea emisiilor de CO2, cele mai folosite sunt de regulă taxele pe carbon (directe sau indirecte), sisteme de taxare și subvenționare, precum și reglementări vizând sectoarele emitente de CO2.
Majoritatea statelor europene, cu excepția Suediei, își depășesc limita privind emisiile, în topul clasamentului situându-se Germania, în timp ce România se află la mijlocul acestuia.Unul dintre angajamentele asumate în urma Acordului de la Paris, Agenda 2030, vizează tranziția către surse de energie regenerabilă.
În cazul României, ponderea energiei electrice provenită din surse regenerabile în totalul energiei electrice se află la 24,5%, marginal peste valoarea țintă asumată pentru anul 2020 (24%), față de o medie de 17,5% în UE și o valoare maximă de 54,4% în cazul Suediei. Cu toate acestea, se înregistrează un deficit în cazul utilizării energiei din surse regenerabile în sectorul transporturi.
Pentru evaluarea efectelor riscului de tranziție asupra economiei reale și băncilor, sectoarele economice emitente de CO2 au fost identificate după volumul de emisii la nivel agregat, luând în considerare două criterii. Sectoarele economice selectate sunt: utilități, agricultură, industrie extractivă și prelucrătoare, transport rutier, comerț, construcții și tranzacții imobiliare. Acestea cumulează circa 90 la sută din emisiile de CO2, însă intensitatea expunerilor la risc poate fi diferită.
Companiile din sectoarele care emit cele mai însemnate cantități de CO2 din România sunt importante atât pentru sectorul bancar, cât și pentru economia reală. Deși la nivel agregat acestea însumează 62% din expunerea bancară corporativă (septembrie 2019), firmele asupra cărora riscul climatic ar putea avea impactul cel mai ridicat cumulează 10%.
Unde se situează România?