LUMINIȚA ROȘCA, Director General Stratos Management, STRATOS: „crearea unei strategii de sustenabilitate, cu implicarea tuturor angajaților (de la idei până la implementare și diseminare) va aduce cu sine angajați implicați, talentați și productivi”

• Aproximativ 99% din companiile din România sunt IMM-uri, de aceea implicarea lor în sustenabilitate este esențială pentru a genera progres și schimbări profunde pentru economie, mediu și oameni. Cum se vede sustenabilitatea din perspectiva IMM-ului pe care îl reprezentați?

Stratos este o companie care oferă mediului de business servicii și consultanță de mediu. La o primă vedere am putea spune: nu suntem o companie mare, nu comercializăm produse, nu avem producție, nu utilizăm resurse, nu avem parc logistic, deci, nu poluăm, pentru noi nu este de interes subiectul, nu suntem vizați. Dar este oare așa? Despre ce vorbim când vorbim despre sustenabilitate? Pe scurt, vorbim despre interdependența dintre Societate, Mediu și Economie. Când vorbim despre Societate, vorbim despre: sistemul social, de sănătate, de sistemul educațional, sărăcie, stare de bine, de comunități (orașe, sate). Când vorbim de Mediu în termeni de sustenabilitate vorbim despre: aer, apă, sol, energie. Iar când vorbim despre Economie, vorbim despre: consum, producție, eficiență, profit. Toate aceste elemente sunt interconectate. Nu poți sa fii sănătos dacă locuiești într-un oraș cu aer poluat sau consumând apă poluată, nu poți să produci și să ai profit dacă nu ai consumatori care au o anumită educație și un anumit venit și tot așa. Prin urmare, toți trebuie să contribuim cu cât de puțin, indiferent de domeniul de activitate al companiei sau de cifra de afaceri și cota de piață a companiei. 

Cum facem acest lucru, cum gestionam sustenabilitatea, de unde începem? În modul tradițional de business, o companie se preocupa de profit. Modelele de business sustenabile aplică ceea ce se numește cadrul Triple Bottom Line, adică parametrii cei mai importanți de măsurare a obiectivelor de sustenabilitate: Oameni, Planetă și Profit în lanțul valoric și în propunerea de valoare. Deci nu vorbim despre transformarea companiilor în ONG-uri, profitul este un element foarte important care duce la bunăstare, la dezvoltare, însă, o companie preocupată de viitor și profitul pe viitor trebuie să se preocupe și de problemele societății și de cele de mediu. Dacă o companie nu identifică riscurile legate de sustenabilitate și nu le transformă în oportunități de business, acestea pot afecta major profitul și viitorul companiei. Prin urmare, societatea și mediul trebuie să devină stakeholderi cheie în fiecare companie. 

• Aveți deja definită o strategie de sustenabilitate? Dacă da, care sunt obiectivele acesteia și care sunt cele mai mari 3 obstacole și oportunități în procesul de implementare. În caz contrar, ce planuri aveți în acest sens?

Nu avem o strategie scrisă, documentată în mod dedicat și publicată, dar ne-am identificat acele riscuri legate de sustenabilitate și lucrăm permanent în direcția de a le transforma în oportunități. 

3 riscuri importante pentru noi sunt:

– lipsa de personal calificat în practica de mediu nu în teorie, automotivat, dispus la dezvoltare continua, autodidact deoarece doar cursurile de la facultate nu ajută și trebuie muncă suplimentară dat fiind complexitatea domeniului, 

– creșterea prețurilor la utilități, combustibil, creșterea inflației

– contextul economic defavorabil pentru anumite companii care depun eforturi să supraviețuiască și renunță la servicii externalizate cum ar fi serviciile de mediu. 

Desigur, analizând aceste riscuri am găsit soluții: cursuri pentru angajați, implicarea în cursuri voluntare la nivelul învățământului universitar, măsuri de reducere și eficiență a consumurilor, regândirea deplasărilor și pachete comerciale optimizate, reduse, astfel încât parteneriatele să dureze și să depășim împreună cu clienții noștri momentele de criză ( a se vedea perioada pandemiei de Covid).

Cred că acest exercițiu trebuie să devină pentru orice companie un exercițiu anual. Orice companie, în frunte cu liderul ei și cu echipa de management trebuie să aibă o strategie măcar anuală dacă nu pe 3-5 ani, care să măsoare aplicarea celor 3 referințe pentru un business sustenabil: Oameni, Planetă, Profit. Desigur, trebuie să existe și indicatori de performanță luați în considerare și analizați de management: financiari, operaționali și strategici care să demonstreze beneficiile unei strategii bazate pe principiul TBL (Triple Bottom Line: People Planet Profit) sau ESG (Environmental Social Governance). Totodată, întreaga companie, fiecare angajat trebuie sa fie implicat în înțelegerea și susținerea acestei strategii. Un instrument util este principiul AIDA (Attention, Interest, Desire, Action) pe care companiile îl pot aplica să disemineze în întreaga organizație principiile unei strategii de business sustenabile și să aibă suportul întregii echipe.

Bineinteles, acest proces trebuie sa existe și în lipsa constrângerilor de tipul Directivelor sau Regulamentelor Europene, vezi Directiva CSR.

• Tranziția la business sustenabil aduce beneficii și oportunități. Dintre acestea, atragerea de capital (finanțare) în condiții mai avantajoase, prioritate în obținerea sau menținerea unor contracte, alinierea la obiectivele de sustenabilitate ale clienților mari companii. Ați întâlnit deja asemenea situații?

În ceea ce privește compania pe care o reprezint am întâlnit aceste situații atât în mod direct, cât și în mod indirect, prin intermediul clienților noștri. 

Cum în mod direct? Spre exemplu, faptul că suntem certificați Ecovadis, organism care certifică gradul de sustenabilitate al companiilor și ISO 14001 și 9001 ne-a ajutat sa avem parteneriate cu companii mari care își doresc în portofoliul de servicii prestatori care sa aibă o viziune pe termen lung asupra businessului lor, adică un model sustenabil. 

Ce am observat prin intermediul clientilor noștri? În ultimii doi ani numărul proiectelor care se înscriu în categoria practicilor de sustenabilitate au crescut și vorbim despre: audituri de mediu, calcul amprentă carbon, capitole de mediu în cadrul documentațiilor de obținere de fonduri europene, certificare „ecolabel”, suport în documentații pentru obținerea certificarilor ISO, Ecovadis, BREEAM, proiecte punctuale, dar care sunt ulterior cuprinse în  strategii comerciale mai ample ale companiilor. O surpriza placuta pentru noi, fiindcă vorbim în acest articol de IMM-uri, este faptul ca aceste solicitări ne-au venit și de la companii din aceasta categorie. Este încurajator și acest lucru ne arată ca sustenabilitatea nu este un concept abstract, elitist și un atribut exclusiv al companiilor mari, multinationale.

• Care considerați că vor fi cele mai presante provocări la care compania va trebui să găsească soluții în 2023, pentru a-și menține performanța economică și avansa totodată, pe drumul sustenabilității? (de exemplu, instabilitatea economică / geopolitică, prețurile la energie, schimbările climatice, resurse naturale limitate, achiziția și retenția de talente, aspecte legate de lanțul de aprovizionare, conflictele globale, etc)

Am menționat anterior cateva din aceste riscuri și cum pot fi transformate în oportunități într-o companie care oferă servicii. Consider ca orice companie, indiferent de anvergura ei, de domeniul de activitate, trebuie sa le aibă în vedere. 

Spre exemplu, pentru o companie de retail: penuria de resurse naturale, creșterea prețului carbonului și a prețului combustibilului afectează prețurile produselor, care devin mai mari din cauza acestor costuri indirecte sunt riscuri care trebuie analizate și transformate în oportunități precum: creșterea portofoliului de produse de marcă proprie, produse la nivel național, cu prețuri competitive, cu un lant de distributie redus, crearea de parteneriate cu micii producători și, simultan, depasirea Scopului 1 și 2 de emisii de gaze cu efect de sera. 

• Cum ați “vinde” sustenabilitatea unui antreprenor care nu crede în ea? Ce recomandări i-ați face?

Mi-as „sufleca manecile” si as lucra cot la cot cu el. Nu cred ca este de ajuns doar sa teoretizam sustenabilitatea, cred ca ea trebuie inteleasa practic, cu exemple, pe baza unui Business case. As porni cu o analiză a domeniului de activitate și as evalua provocările legate de sustenabilitate ce ii pot afecta afacerea atât din punct de vedere strategic, cât și operațional. Acestea ar putea fi: creșterea prețurilor la materiile prime, creșterea costurilor cu conformarea legislativă (taxe, penalități, amenzi), întrerupere flux operațional, reputația brandului, alterarea relațiilor cu cei mai importanți stakeholderi, modelul de business si propunerea de valoare oferita clientilor in raport cu competitia sa devina inferioare și altele în funcție de domeniu. I-as arată cum se pot transforma aceste provocări în oportunități și l-aș ajuta să „vadă”ca lipsa unui model și a unei propuneri de afaceri durabile îi va crea un dezavantaj competitiv, ceea ce va duce la pierderea cotei de piață, la creșterea costurilor și la scăderea profitului.  

Prin crearea unui model de afaceri sustenabil, deciziile strategice de afaceri vor fi în direcția corectă (investiții, parteneriate, satisfacerea așteptărilor clienților), riscurile legate de schimbările climatice, criza biodiversității, criza poluării) se vor diminua, ceea ce va duce la creșterea productivității și a profitabilității.

Totodată, crearea unei strategii de sustenabilitate, cu implicarea tuturor angajaților (de la idei până la implementare și diseminare) va aduce cu sine angajați implicați, talentați și productivi. Și cine nu își dorește asta?