GEORGETA BUCUR, Președinte, Asociația Down Plus București: „Fiecare se poate educa și poate contribui la implementare. Cel mai bun exemplu în acest sens îl constituie, până la urmă, chiar tinerii cu dizabilități. Care au dovedit că dacă ei se pot implica activ în comunitate, atunci chiar poate oricine.”

• Care sunt obiectivele de dezvoltare durabilă din Agenda 2030, relevante pentru ONG-ul pe care îl reprezentați și cum le-ați integrat în activitatea voastră?

Asociația Down Plus București are o gamă foarte variată de activități (atât sportive, cât și culturale), drept pentru care ne-a fost destul de ușor să abordăm Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și să le includem în programul nostru. Printre obiectivele principale abordate, se numără:
ODD 3 – promovăm acest lucru prin antrenamentele sportive realizate săptămânal (gimnasticp, înot, dans, fotbal etc.), prin care promovăm un stil de viață sănptos și echilibrat.
ODD 4 – organizația a implementat în perioada 2020-2022 proiectul “Sustainable service in DS”, un proiect dedicate realizării și dezvoltării de materiale intelectuale dedicate sustenabilității în sfera persoanelor cu sindrom Down. Cu alte cuvinte, am dezvoltat materiale dr training dedicate persoanelor cu sindrom Down, am implementat proiecte sustenabile în comunitate, am realizate materiale de training pentru viitori traineri, precum și o platformă de lucru online. Toate acestea dedicate Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, sustenabilității, dar și Service Learningului.
ODD 5 – toate activitățile noastre sunt dedicate atât fetelor, cât li băieților, iar pentru a promova acest lucru la cel mai înalt nivel, am realizat prima echipă mixtă de fotbal din România, dedicată persoanelor cu sindrom Down.
ODD 8 – unul dintre principalele proiecte ale asociației este reprezentat de Fitoceainăria SanThe (str. Lipscani 104), unde servirea produselor comandate din meniu este realizată de persoane cu sindrom Down și alte dizabilități intelectuale. Acesta este un proiect prin intermediul căruia descoperim și dezvoltăm abilitățile tinerilor cu dizabilități intelectuale, pentru a vedea dacă pot fi folosite pentru incluziunea în câmpul muncii.
ODD 10 – prin toate activitățile incluse în program, descoperim și dezvoltăm abilitățile tinerilor cu sindrom Down & alte dizabilități intelectuale, cu scopul incluziunii în societate, dar și al reducerii iegalității.
ODD 11 – asociația a dezvoltat în anii de activitate o comunitate puternică, implicată în orice tip de activitate. În plus, comunitatea se bazează și pe o serie de parteneri responsabili, gata oricând să susțină activitățile și proiectele implementate, mai ales pe cele care au la bază Obiective de Dezvoltare Durabilă.
ODD 13 – prin intermediul proiectului Sustainable Service in DS am realizat numeroase activități dedicate protecției mediului – plantări de copaci, ecologizări de păduri, plaje etc. (atât la nivel național, cât și internațional).
ODD 15 – similar cu ODD 13.
ODD 17 – tot ceea ce realizăm se bazează pe parteneriate puternice, susținute, menite să conducă la o comunitate dedicată obiectivelor sale.

• Care sunt, din punctul vostru de vedere, cele mai mari 3 obstacole care împiedică un ONG din România să își îndeplinească misiunea?

-fondurile
-birocrația
-echipele reduse de oameni, venite tot din fonduri restrânse

• Organizația își măsoară impactul pe care îl generează în societate prin finanțările atrase și proiectele implementate? Dacă da, utilizați un standard (ex. LBG, SROI) în măsurarea acestui impact?

Până acum, nu ne-am măsurat impactul printr-un astfel de standard. Fiind o asociația care oferă servicii și programe dedicate persoanelor cu sindrom Down și alte dizabilități intelectuale, impactul pentru noi a contat mai mult în nivelul de interacțiuni dintre beneficiari și societate, în dezvoltarea beneficiarilor pentru un proces al incluziunii cât mai facil etc.
Cumva noi am avut alte standarde și măsurători decât cele clasice.

• Cât de aproape / departe suntem din punct de vedere al sustenabilității în România, ținând cont de sectorul în care activezi, conform obiectivelor organizației voastre, dar și a celor incluse în Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României, aliniate la Agenda 2030 promovată ONU? Cine poartă responsabilitatea pentru implementarea măsurilor ce vor face ca România să accelereze pe drumul către sustenabilitate?

Având în vedere implementarea unui proiect la nivel internațional fix pe acest subiect, adaptat segmentului dizabilității, pot spune că România este un novice în segmentul sustenabilității, comparativ cu alte țări. Acum câtiva ani, când am început să ținem cont de sustenabilitate, de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, nimeni din segmentul nostru nu aplica aceste concepte sau nici măcar nu auzise despre ele. Erau complet noi. Mai ales pentru că sunt și concepte foarte abstracte, greu de aplicat și de ezxplicat tinerilor cu dizabilități intelectuale. Așa că pot spune că mai avem de făcut mulți pași în acest sens, până să ne numim fruntași în operarea cu aceste concepte.
Cât despre actorii responsabili cu privire la implementarea măsurilor, ei bine, fiecare dintre noi deține această responsabilitate. Fiecare se poate educa și poate contribui la implementare. Cel mai bun exemplu în acest sens îl constituie, până la urmă, chiar tinerii cu dizabilități. Care au dovedit că dacă ei se pot implica activ în comunitate, atunci chiar poate oricine.

• Cum putem crește numărul finanțărilor pentru misiune și orientate pe impact vs. finanțare per proiecte și orientate pe rezultate? Va ajută oare faptul că actorii economici mari pun un accent tot mai mare pe sustenabilitate?

Cred că le putem crește tot prin auto-educare, prin înțelegerea faptului că la finalul zilei, impactul este ceea ce contează, nu simpla atingere a unor targeturi din proiect.
Și da, cu siguranță atenția acordată sustenabilității este un factor decisiv în această modificare.

• Considerați că noul cadru legislativ privind legea sponsorizării va crește sumele redirecționate de companii către organizațiile non-profit, dezvoltând parteneriate cu impact pozitiv social și/sau de mediu?

Este foarte posibil ca acest lucru să se întâmple, dacă există deschidere și interes de ambele părți implicate.