Andrei Coșuleanu, Președinte Asociația Act for Tomorrow

• Care sunt obiectivele de dezvoltare durabilă din Agenda 2030, relevante pentru ONG-ul pe care îl reprezentați și cum le-ați integrat în activitatea voastră?

Organizația noastră acționează în 5 direcții cheie, care nu doar integrează, ci au la bază multiple obiective de dezvoltare durabilă.

În cadrul direcției strategice GreenACT, ne concentrăm pe promovarea comportamentelor care contribuie la crearea unei lumi mai curate, fără deșeuri, și la menținerea sănătății și frumuseții naturii. Facem acest lucru prin campanii și proiecte educaționale în școli, companii și comunități locale (majoritatea fiind axate pe prevenția și colectarea separată corectă a deșeurilor și pe orașe mai verzi), dar și prin acțiuni ample de curățenie în natură. Cele mai importante proiecte pe care le-am dezvoltat în această sferă sunt: Schimbă PET-ul cu biletul, prima campanie din România care  a introdus plata cu deșeuri pentru transportul public; Eco-Museum, Primul Muzeu Interactiv de Mediu și Schimbări Climatice din România; Campionatul Reciclării – prima campanie națională de educație pentru mediu concepută pentru a promova SGR în școli și comunități. Prin aceste proiecte atingem concomitent ODD 11 – Oraşe şi comunităţi durabile și ODD-12: Consum și producție responsabile.

Integrând atât ODD 6 – Apă curată și igienă, cât și ODD 14 – Viața sub apă, prin direcția de protejare a apelor, WaterACT, asociația noastră abordează poluarea cu deșeurilor a apelor din România și problemele care decurg din acest comportament iresponsabil (amenințarea asupra speciilor, etc.). Ne axăm în principal pe acțiuni de curățenie pe malurile și suprafețele apelor din România, cu ajutorul tehnologiilor inovatoare de colectare a deșeurilor. Un exemplu în acest sens este primul vas de colectare a deșeurilor 100% electric din Europa, EBISU, dezvoltat în parteneriat cu Kaufland România, în cadrul Programului “APA – Acționăm pentru Ape”. Totodată, prin proiectul Cartografierea Microplasticului în Apele României, am realizat primul raport din România privind prezența microplasticelor în principalele surse de apă dulce din țară.

ODD-ului 15 – Viaţa terestră îi răspundem prin crearea de noi corpuri forestiere în România, în zone urbane și rurale, pe suprafețe neproductive, zone predispuse la alunecări de teren, terenuri predispuse la deșertificare, centuri forestiere și agricole etc. În cadrul direcției strategice PlantACT, dăm viață unor noi păduri în județele în care nu se îndeplinește ținta forestieră minimă de 20%, iar recent, înființarea de păduri urbane a devenit o prioritate pentru echipa noastră. În 2023 , am plantat 4 mini-păduri urbane la Constanța, Făgăraș și Eforie Sud, iar în acest an, iar în această primăvară am plantat păduri urbane la Constanța, Ploiești, Câmpulung și Victoria, pentru că știm cât de important este accesul la spații verzi pentru locuitorii din marile orașe ale României. În mica istorie a asociației noastre, am reușit să punem pe harta României peste 150 de hectare de pădure.

CircularACT este direcția în cadrul căreia ne concentrăm pe atingerea ODD-12: Consum și producție responsabile. Promovăm economia circulară și salvăm resurse precum mobilă, haine, jucării și alte obiecte, oferindu-le o nouă viață. În cadrul acestei direcții, am dezvoltat programul ReCircular, o inițiativă inovatoare de economie circulară, concepută pentru a facilita refolosirea, recondiționarea și transformarea resurselor din mediul privat, cu scopul de a le direcționa către comunități vulnerabile și dezvoltarea de produse circulare. Astfel, atingem și ODD 17 – Parteneriate pentru obiective. Concret, colectăm mobilier, echipamente și materiale care pot fi refolosite, reparate sau transformate în alte resurse valoroase, de care diferite grupuri din societate ar putea să se bucure. Această abordare circulară nu doar că reduce risipa și impactul obiceiurilor noastre de consum asupra mediului, ci sprijină grupurile vulnerabile și contribuie la crearea unei societăți mai incluzive și durabile, atingând astfel ODD 3 – Sănătate şi bunăstare.

• Care sunt, din punctul vostru de vedere, cele mai mari 3 obstacole care împiedică un ONG din România să își îndeplinească misiunea?

Incertitudinea privind obținerea fondurilor necesare și lipsa de constanță a resurselor financiare se traduce prin capacitatea redusă a unei organizații de a-și susține activitățile pe termen lung și de a implementa inițiative eficiente. Există fluctuații care fac dificilă menținerea unui impact durabil în comunitate. Un ONG poate atrage multe fonduri într-un anumit moment, prin ideile inovatoare pe care le dezvoltă, dar nu există garanția că va avea resurse disponibile în viitor.

O altă problemă este că majoritatea finanțărilor din mediul privat (CSR) nu acoperă costurile de salarizare ale unei organizații, iar ONG-urile nu pot atinge aproape niciodată nivelul de salarizare din piață. Aici se nasc o serie de probleme legate de resursa umană – o retenție mică a angajaților și apariția burnout-ului (având în vedere volumul de lucru real dintr-un ONG, unde o persoană poate fi nevoită să-și asume mai multe responsabilități). Tot din cauza lipsei de fonduri pentru salarizare, ONG-urile sunt nevoite să angajeze majoritar persoane aflate la început de drum, care odată ce dobândesc cunoștințele necesare, se îndreaptă spre angajatori care pot asigura un salariu competitiv.

În ceea ce privește dezvoltarea de proiecte, un obstacol este reticența sau angajamentul limitat al comunităților și al factorilor de decizie locali. Practic, dacă nu există sprijin și deschidere din partea comunității sau a autorităților locale, devine dificil pentru o organizație să mobilizeze voluntari pentru evenimente și să creeze rețele de oameni care să poarte mesajul organizației mai departe. Nu poți ajunge la oameni, implementa proiecte și promova schimbări semnificative, dacă nu ai susținerea actorilor relevanți.

• Organizația își măsoară impactul pe care îl generează în societate prin finanțările atrase și proiectele implementate? Dacă da, utilizați un standard (ex. LBG, SROI) în măsurarea acestui impact?

Asociația noastră a evaluat impactul intervențiilor utilizând indicatori specifici proprii, fără a se ghida după un standard prestabilit. Ne măsurăm impactul prin comunicarea directă cu acele comunități în care acționăm, prin chestionare de feedback, interviuri, caravane și alte metode de interacțiune care ne permit să înțelegem nevoile și perspectivele celor implicați în proiectele și programele noastre.

• Cât de aproape / departe suntem din punct de vedere al sustenabilității în România, ținând cont de sectorul în care activezi, conform obiectivelor organizației voastre, dar și a celor incluse în Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României, aliniate la Agenda 2030 promovată ONU? Cine poartă responsabilitatea pentru implementarea măsurilor ce vor face ca România să accelereze pe drumul către sustenabilitate?

Noi acționăm în principal pe pilonul de mediu al dezvoltării durabile. Din acest punct de vedere, există un decalaj vizibil față de alte state membre UE în mai multe arii.

Dacă ne uităm la managementul deșeurilor, România este de 2 ani pe ultimul loc în UE în ceea ce privește deșeurile municipale produse, dar și în ceea ce privește reciclarea acestora. Rata reciclării este cu mult sub nivelul așteptat și setat de UE, dar avem încredere că SGR poate schimba traiectoria României.

Dintr-o altă perspectivă, suprafața împădurită a României a crescut constant în ultimii ani. Însă avansurile au fost cel mult modice și nu înseamnă că România are, în realitate, păduri mai multe sau mai dese.

Statisticile plasează România într-un loc fruntaș în topul țărilor cu cea mai proastă calitate a aerului. În 2021, România s-a clasat pe locul 15 în topul celor mai poluate ţări din Europa. Când vine vorba de orașe sănătoase, numărul scăzut de spații verzi și problema calității aerului constituie în continuare arii în care este nevoie de îmbunătățiri.

Fiecare cetățean are un rol important de jucat în promovarea dezvoltării durabile, prin adoptarea practicilor responsabile și participarea activă la inițiative de protejare a mediului.

Acțiunile și proiectele pilot inițiate de Act for Tomorrow arată că, de multe ori, schimbarea reală poate să fie impulsionată de jos în sus. ONG-urile sunt un catalizator pentru implementarea de soluții inovatoare la problemele existente în România, acoperind zone insuficient sau deloc atinse prin alte măsuri.

Cu toate acestea, organizațiile societății civile au nevoie de îndrumarea și sprijinul autorităților și al instituțiilor internaționale. Totodată, România are nevoie de actori privați conștienți și implicați, care să creeze un spațiu suplimentar de acțiune pentru accelerarea progresului către un viitor durabil.

• Cum putem crește numărul finanțărilor pentru misiune și orientate pe impact vs. finanțare per proiecte și orientate pe rezultate? Va ajută oare faptul că actorii economici mari pun un accent tot mai mare pe sustenabilitate?

Putem face asta prin comunicarea clară a valorii pe care o aducem în societate și a impactului demonstrat în comunitate, iar această comunicare trebuie făcută constant, cu accent pe promovarea direcțiilor strategice și a programelor pe termen lung dintr-o organizație. Un alt aspect cheie ține de crearea de parteneriate strategice cu actori economici interesați de aceleași obiective și care integrează sustenabilitatea în ADN-ul lor, dincolo de proiectele singulare și punctuale de CSR. Da, accentul pe sustenabilitate din ce în ce mai pregnant în mediul privat înseamnă mai multe oportunități de finanțare pentru noi, fiindcă acești actori caută să facă parteneriate cu ONG-uri care au expertiză în domeniu. Dar este mai important pentru noi să avem parteneri care nu fac asta o singură dată, ci în mod constant; care nu abordează aceste inițiative ca pe o acțiune one-time-only, ci arată un interes permanent pentru inovație și schimbări de mediu. Contează și construirea de relații de durată cu partenerii și donatorii, pentru că asta poate încuraja un angajament continuu față de misiunea și proiectele organizației. Este recomandată și diversificarea surselor de finanțare – donații individuale, granturi, crowdfunding ș.a.m.d.

• Considerați că noul cadru legislativ privind legea sponsorizării va crește sumele redirecționate de companii către organizațiile non-profit, dezvoltând parteneriate cu impact pozitiv social și/sau de mediu?

Într-un context în care Guvernul României a pus în pericol de mai multe ori accesul sectorului la fondurile provenite din sponsorizările corporate (vezi OUG la legea 227/2015), Act for Tomorrow susține menținerea actualelor mecanisme de sponsorizare și facilități fiscale de care beneficiază sectorul neguvernamental, care asigură sprijinul necesar organizațiilor neguvernamentale pentru a-și continua activitățile vitale în beneficiul comunității.

Pentru ONG-uri, fondurile provenite din sectorul privat sunt esențiale și asigură funcționarea organizațiilor și în afara granturilor pe care le accesează. Această instabilitate generată de modificările legislative nu face bine sectorului, ci creează mai multă incertitudine financiară și erodează încrederea societății civile în guvernanți. Sperăm că guvernanții nu vor permite ca sponsorizarea și mecanismul 3,5% să devină nesemnificative.