Un bloc de gheață de 110 km pătrați s-a desprins din calota glaciară din Groenlanda
O bucată uriașă, cu o suprafață de 110 kilometri pătrați, s-a rupt din calota glaciară din Groenlanda. Imediat după ce s-a desprins, secțiunea de gheață s-a spart în bucăți mai mici, potrivit BBC.
Bucata de gheață provine de la ghețarul 79N, sau Nioghalvfjerdsfjorden, cu o lungime de 80 de kilometri și o lățime de 20 de kilometri.
Pierderea este o dovadă suplimentară, spun oamenii de ştiinţă, a schimbărilor climatice rapide care au loc în Groenlanda.
Calota glaciară din Groenlanda, a doua cea mai mare din lume după cea din Antarctica, pierde anual miliarde de tone de gheață din cauza creșterii semnificative a temperaturilor.
“Ceea ce face ca 79N să fie atât de importantă este modul în care este ataşată de interiorul calotei de gheaţă, ceea ce înseamnă că la un moment dat – în cazul în care clima se încălzeşte, aşa cum ne aşteptăm, această regiune va deveni probabil unul dintre centrele majore de acţiune pentru deglaciaţiunea Groenlandei”, a explicat Jason Box, de la Centrul de Supraveghere Geologică pentru Danemarca și Groenlanda..
Prin Northeast Greenland Ice Stream se scurg aproximativ 15 procente din interiorul calotei glaciare. Cursul îşi direcţionează gheaţa fie pe N79, fie pe cealaltă secţiune glaciară, orientat spre sud, Zachariae Isstrom. Zachariae a pierdut deja cea mai mare parte a suprafeţei sale de gheaţă plutitoare.
Ritmul rapid al topirii gheţurilor din Groenlanda a fost scos în evidenţă luna trecută în urma unui studiu care a analizat date prelevate de la sateliţii americano-germani Grace-FO. Aceştia pot monitoriza modificările masei de gheaţă prin detectarea schimbărilor atracţia gravitaţională locală. În esenţă, ei cântăresc stratul de gheaţă.
Misiunea Grace a descoperit că anul 2019 a fost un an record, stratul de gheaţă rămânând fără aproximativ 530 de miliarde de tone – suficientă apă topită care curge de pe uscat în ocean pentru a creşte nivelul mării la nivel mondial cu 1,5 milimetri.