fbpx

Enter your keyword

post

SustainAbility Talks #30: Energia zilei de mâine

SustainAbility Talks #30: Energia zilei de mâine

 

Miercuri, 15 noiembrie, am organizat o nouă dezbatere SustainAbility Talks. Tema ediției a fost energia zilei de mâine. 

Invitaţii celeie de-a 30-a ediţii au fost: 

VIRGILIU IVAN, Director, Dispecerat Energetic Național, Transelectrica S.A;

TUDOR ROȘCA, City Manager, Primăria Sectorului 1;

SERGIU BAZARCIUC, COO & COOFONDATOR, Simtel Team;

CRISTIAN GHEORGHIU – Cadru didactic,Universitatea Națională de Stiință și Tehnologie POLITEHNICA București, Facultatea de Energetică;

Moderator dezbatere: Ionuț Bonoiu, Redactor – Șef, Forbes

 

Totodată, în cadrul evenimentului am aflat detalii despre percepția consumatorului final privind tema dezbaterii, prin intermediul unui sondaj național cantitativ (studiu Omnibus), realizat cu sprijinul IZI data.

Energia verde e un obiectiv strategic, dar aproape jumătate dintre români nu știu dacă o folosesc acasă sau la birou

Unul din trei români (37%) intenționează să-și diminueze consumul de energie, în timp ce 25% au investit deja în acest sens, potrivit studiului „Românii și energia zilei de mâine”, realizat de IZI data pentru Ambasada Sustenabilității din România și prezentat în cadrul dezbaterii „SustainAbility Talks” cu tema „Energia zilei de mâine”. Studiul IZI data fost realizat în luna septembrie 2023, prin metodologia online CAWI (Computer Assisted Web Interview) pe o populație de 1009 respondenți, reprezentativă la nivel național urban-rural, cu bărbați și femei cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani, utilizatori de internet. Studiul integral este disponibil aici.

În același timp, aproape jumătate dintre români nu știu dacă folosesc energie verde acasă sau la birou, iar 20% declară că nu sunt interesați de acest subiect, în condițiile în care energia provenită din surse regenerabile este un obiectiv strategic pentru România și pentru Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, conștientizarea societății, dar mai ales a generațiilor tinere cu privire la acest domeniu este esențială, întrucât sectorul energetic poate contribui la creșterea competitivității României și la crearea de condiții de trai mai bune, potrivit participanților la dezbatere.

Tranziția către sustenabilitate și noile politici ESG ale companiilor sunt un important factor de stimulare a investițiilor în energia verde, alături de implicarea instituțiilor publice în acest domeniu.

 Rolul autorităților locale în tranziția către sustenabilitate este să stimuleze producția de energie verde cât mai aproape de locul de consum, alături de responsabilizarea comunităților locale.

Toți participanții la dezbaterea organizată de Ambasada Sustenabilității au fost de acord că monitorizarea consumului de energie, digitalizarea sistemului, creșterea capacității rețelei de transport și colaborarea dintre mediul privat, instituțiile publice și mediul academic reprezintă principalii factori de succes pentru dezvoltarea pe baze sustenabile a sectorului energetic din România.

 

Înregistrarea integrală a dezbaterii:

Principalele subiecte abordate în timpul dezbaterii:

?Cum afectează criza energetică procesul de tranziție? Perspectivă globală, europeană și locală?;

?Cum poate deveni România cel mai important pilon de dezvoltare şi securitate energetică pentru întreaga regiune?;

?Care este rolul și contribuția sectorului energetic în atingerea țintelor specifice din Strategia Națională pentru Dezvoltare 2023? Orizont 2020 și status ținte 2030;

?Cum se corelează Strategia Energetică a României 2022-2030, cu alte strategii sectoriale relevante și planuri de acțiune relevante pentru decarbonizarea economiei românești (Strategia pe Termen Lung, Strategia pe Economie Circulară – ROCES 2030, Planurile Naționale Integrate în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC)?;

?Care sunt cele mai relevante noutăți privind cadrul de reglementare european și impactul în plan local (Directiva pe Eficiență Energetică, Directivă pe Energie Regenerabilă)?;

?Care este rolul autorităților în accelerarea tranziției energetice: ce lipsește și ce poate fi optimizat din punctul de vedere al legislației și al politicilor publice?;

?Care sunt cele mai importante proiecte strategice pentru consolidarea sectorului energetic din România și care este stadiul implementării acestora?;

?Cum reducem decalajele de producție, acoperire, depozitare și finanțare pentru o tranziție energetică justă și rapidă?;

?Care sunt principalele surse de finanțare a tranziției și care este gradul lor de accesare / absorbție până la acest moment?;

?Cum putem construi o piață de energie deschisă pentru toată lumea?;

?Cum putem accelera investițiile private și care sunt principalele riscuri ce trebuie gestionate?;

?Cum putem construi mecanisme de cooperare eficientă între sectorul privat și cel public?;

?Ce facem cu prosumatorii casnici și prosumatorii companii? Care sunt în acest moment, principalele provocări, oportunități și riscuri?;

?Cum gestionăm cât mai eficient, dimensiunea socială tranziției energetice – consumatorul vulnerabil și sărăcia energetică, dar și dezvoltarea economică deficitară a unor zone fără acces la energie?;

?Cum arată sistemul energetic ideal al României (mix de producție, mix de consum, model economic și model social) și cum ajungem acolo?;

?Cât de pregătită este piața muncii din România pentru tranziția energetică?;

?Cum contribuie digitalizarea și tehnologia la accelerarea tranziției energetice?;

?Cum influențează miza de aderare la OCDE procesul de tranziție energetică?;

Documentare:

1.    Sebastian Burduja: Suntem într-un punct critic cu tranziţia energetică a României

România se află în pragul unei revoluţii energetice pentru care are nevoie de o viziune, definită în Planul Naţional Integrat pentru energie şi schimbări climatice, iar în paralel se lucrează la o strategie energetică pentru România, spune Ministrul Energiei, Sebastian Burduja. „Suntem într-un punct critic cu tranziţia energetică a României. Am spus că România este în pragul unei revoluţii energetice – şi cred lucrul acesta. Pentru asta avem nevoie, pe de o parte, de o viziune – şi o avem. Este definită în Planul Naţional Integrat pentru Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC), iar în paralel lucrăm la o strategie energetică pentru România, pentru că cele două nu se exclud. Din contră, reglementările europene ne spun că pentru a actualiza PNIESC-ul sau pentru a avea un PNIESC ar trebui să plecăm de la o strategie. Asta este ordinea firească a lucrurilor”, a afirmat Sebastian Burduja, Ministrul Energiei, la conferinţa „Energia în priză”, potrivit Agerpres.

El a subliniat că Ministerul Energiei are la dispoziţie aproximativ 18 miliarde de euro pentru a le pune în piaţă şi a dinamiza proiectele în energie regenerabilă, în stocare, în reţele, etc. „Nu ultimul rând, avem un context pe care eu îl consider foarte bun, contextul în care România este pilon de securitate în regiune. De aceea suntem pe harta tuturor, la Washington, Ottawa, la Bruxelles şi în alte zone ale lumii – pentru că noi putem fi şi, de fapt, trebuie să fim, dacă vă uitaţi pe hartă, suntem condamnaţi să fim pentru că altcineva nu poate juca acest rol, acest pilon şi vector de stabilitate prin energia românească, prin proiectele noastre, prin specialiştii pe care îi avem la dispoziţie”, a mai spus ministrul.

2.    O tranziție energetică justă și echitabilă pleacă de la consumatori vulnerabili, sărăcie energetică și gospodării fără acces la energie. Ce rol joacă statutul de prosumator?

Anul 2022 a reprezentat începutul unul val de investiții în capacități de producție a energiei din surse regenerabile destinate autoconsumului, iar acest val s-a menținut puternic și în anul 2023.

Această tendință a fost alimentată inițial de creșterea prețurilor la energie generată de începutul războiului din Ucraina și susținută ulterior de programele de finanțare și subvenționare de tip Casa Verde Fotovoltaice, precum și de măsurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Dintr-un concurs de circumstanțe, prosumatorul a ajuns să fie unul dintre puținele exemple de succes din tranziția energetică a României. Ministerul Energiei anunța în această toamnă că la finalul lunii iunie era deja 1 GW instalat în capacitățile deținute de prosumatori, iar tendința de creștere se va menține și în 2024.

Trebuie să ne uităm în urmă pentru a înțelege de ce este parțial surprinzător că prosumatorii au ajuns să aibă o putere instalată mai mare decât a unui reactor de la Cernavodă.

La finalul anului 2022, puterea instalată în rândul prosumatorilor era de 417 MW, iar la finalul anului 2021 era de doar 69 MW, conform datelor Transelectrica și ANRE citate de Wall-Street.ro. Dacă la finalul anului 2019 erau 303 prosumatori în România, la 1 iulie numărul lor era de 77.638.

Saltul este unul uriaș și, deși nu există date defalcate la zi pentru a vedea câți dintre prosumatori sunt persoane fizice și câți sunt de fapt companii, datele ANRE pentru finalul lunii februarie arătau că doar puțin peste 10% dintre aceștia erau persoane juridice.

Desigur, adopția energiei din surse regenerabile în România nu se rezumă nicidecum la prosumatori, întrucât la o scară mai mare un rol extrem de important este jucat în piață de investitori, dezvoltatori și producători. Sistemul energetic ca întreg nu se poate baza pe prosumatori, însă aceștia au rolul lor.

România are o capacitate de producție de peste 3 GW de energie eoliană și circa 1,5 GW de energie solară, conform datelor ANRE citate într-o analiză PwC România, încă departe de țintele asumate în PNIESC (Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice) 2021-2030.

Per total, România și-a propus ca în perioada 2021-2030 să instaleze 6,9 GW de capacități noi de producție a energiei din surse regenerabile, cu mențiunea că PNIESC va fi actualizat în această perioadă pentru a se alinia la ambițiile revizuite la nivelul Uniunii Europene.

Însă atunci când vine vorba de investiții și dezvoltatori subiectul este unul care lasă multe întrebări în aer. Spre exemplu, o analiză ZF arată că există cereri pentru peste 50.000 MW noi de energie verde, avize și contracte pentru 10.000 MW dintre aceștia și o estimare de punere în funcțiune de doar 300 MW pentru 2023.

Totuși, această dimensiune a interesului poate sugera formarea unei bule, în contextul în care capacitatea totală instalată a întregului sistem energetic național este de circa 18 GW.

Informații valabile la nivelul lunii octombrie 2023. Sursa: ANRE

Conform ANRE, în octombrie 2023, puterea instalată în capacitățile de producție a energiei electrice era de peste 18.300 MW. Din acest total, capacitățile hidro reprezintă 36,1% (peste 6.600 MW), eolienele reprezintă 16,5% (peste 3.000 MW), hidrocarburile sunt 15,4% (peste 2.800 MW), cărbunele 15,3% (peste 2.800 MW), fotovoltaicele reprezintă 8,3% (peste 1.500 MW), iar energia nucleară 7,7% (peste 1.400 MW).

Acestea sunt principalele tipuri de producție care formează puterea instalată, dar discuția despre sistemul energetic național și despre cum trebuie să evolueze acesta este una complicată, a cărei direcție este dată și de elemente precum factorul de capacitate, echilibrarea sistemului și distribuția capacităților de producție în raport cu punctele de consum.

O tranziție justă și echitabilă

Dacă facem un pas în spate, o mare parte din subiectele tranziției energetice se bazează pe înverzirea energiei electrice, dar trebuie să vedem ce procent din economie este cu adevărat electrificat până la acest moment.

În România, doar 16% din consumul final de energie a fost asigurat de energia electrică în 2021, conform calculelor ZF pe baza datelor Eurostat, în comparație cu o medie europeană de 25%. Transporturile și încălzirea sunt două dintre capitolele la care România mai are mult de muncă în ceea ce privește electrificarea.

În cazul transporturilor, doar 0,4% din parcul auto național este electrificat și doar 37,5% din transportul feroviar. În ceea ce privește încălzirea, România are 8,5 milioane de locuințe, dintre care 7,5 milioane sunt și locuite.

Din totalul locuințelor, doar 1,2 milioane sunt racordate la sisteme centralizate de încălzire, 2,5 milioane de locuințe se încălzesc direct cu gaz natural, prin centrală de apartament, sau cu sobe cu randamente extrem de scăzute. Circa 3,5 milioane de locuințe, majoritatea din rural, folosesc combustibil solid, adică lemne sau cărbune.

În toate documentele programatice adoptate la nivel european și la nivel național, în PNIESC sau în Strategia Energetică Națională, se discută despre o tranziție energetică justă și echitabilă. Aceste noțiuni pot fi privite din mai multe perspective, începând de la cea care presupune accesul la energie.

Zeci de mii de gospodării din România nu au avut niciodată acces la energie electrică, în contextul unui stat care nu a reușit să rezolve matematica viabilității economice a extinderii rețelelor de utilități raportat la nevoia cetățenilor de a avea acces la servicii de bază.

Cele mai recente estimări în acest sens vin din 2019, când Ministerul Energiei a numărat 52.000 de gospodării din România care nu au acces la energie electrică. Statul a încercat să lanseze și un program la acel moment dedicat sistemelor fotovoltaice pentru gospodării izolate, însă acesta s-a împotmolit la nivel administrativ și nu a avut succesul scontat.

Astfel, ne întoarcem la ideea de prosumatori și la modul în care avansul tehnologic al soluțiilor energetice pentru autoconsum ar putea veni în sprijinul celor pentru care statul și mediul privat au considerat că nu are sens din punct de vedere financiar să fie deserviți cu energie electrică.

Însă eșecul programului pe care a încercat AFM să îl lanseze în urmă cu câțiva ani arată că este nevoie ca instituțiile care gestionează astfel de programe să fie mai implicate. În cazul programului de atunci cele care nu s-au implicat suficient sunt primăriile, după cum observă Asociația Energia Inteligentă.

Chiar și în cazul în care există acces în teorie la soluții de încălzire, asta nu este o garanție că avem un sistem economic just și echitabil. De mai multe ori decât vrem să credem, românii nu își pot plăti costul facturilor la energie și alunecă în sărăcie energetică.

Un procent de 33% dintre gospodăriile din România au fost împinse înspre sărăcie energetică în 2020, în contextul în care au cheltuit mai mult de 10% din veniturile totale doar pentru plata facturilor la energie, în creștere față de un procent de 27,4% în 2019, conform Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE).

(1) https://paginadesustenabilitate.ro/o-tranzitie-energetica-justa-si-echitabila-pleaca-de-la-consumatori-vulnerabili-saracie-energetica-si-gospodarii-fara-acces-la-energie-ce-rol-joaca-statutul-de-prosumator/ 

3.    Corina Murafa, ORSE: România are la dispoziție fonduri europene de miliarde de euro pentru a reduce sărăcia energetică

„România are la dispoziție în următorii ani fonduri europene fără precedent, de miliarde de euro, pentru tranziția către un sector energetic cu emisii scăzute. Dacă tranziția nu va fi ușor de înțeles și accesat de cetățenii simpli și de micile afaceri, coloana vertebrală a economiei, întregul demers al decarbonizării se va întoarce ca un bumerang în fața elitelor pro-europene. Cine se joacă cu acești bani, fără a avea în centrul preocupărilor milioanele de români aflați în sărăcie energetică, se joacă cu focul”, semnalează, într-un editorial pe această temă, Corina Murafa, expert în cadrul Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE).

În România anului 2023, aproape jumătate din populația țării utilizează încă lemnul pentru încălzire. În locuințele din mediul rural, procentul este de 80%, de regulă în sobe vechi și ineficiente energetic, cu un randament de 15%, ceea ce înseamnă că 85% din energia calorică a lemnului se pierde. Totodată, în România de astăzi, rata de reabilitare termoenergetică a clădirilor este foarte redusă, deși 8 din 10 clădiri au nevoie de renovare energetică, fiind vechi și ineficiente energetic.

România trebuie să folosească miliardele de euro destinate tranziției verzi pentru a rezolva cauzele profunde ale sărăciei energetice. Aceste fonduri trebuie utilizate pentru a aduce lumină în casele fără electricitate, pentru refacerea sistemelor de încălzire și pentru reabilitarea clădirilor ineficiente, în special în mediul rural, unde înregistrăm cea mai ridicată rată a sărăciei energetice. Energia este o nevoie de bază. Cei mai săraci consumatori preferă să pună mai puțină mâncare pe masă, dar să nu rămână în întuneric sau în frig. Sunt statistici care arată acest lucru.”

4.    România va lansa în curând prima rundă de licitații pentru energie regenerabilă în cadrul schemei de Contracte pentru Diferenţă, cu sprijinul BERD

România lansează în curând prima sa licitație pentru o schemă de sprijin prin Contracte pentru Diferenţă (lb. eng. Contracts-for-Difference (CfD)) pentru energie regenerabilă. Proiectele de energie eoliană terestră și proiectele solare fotovoltaice (PV) cu o capacitate totală de 2.000 MW vor fi sprijinite printr-o schemă CfD cu o maturitate de 15 ani. Licitația va fi lansată în perioada următoare, ofertanții câștigători fiind așteptați să fie anunțați în noiembrie 2023.

O notă informativă pentru ofertanți va fi publicată înainte de lansarea oficială a licitației și va fi disponibilă pe site-ul Ministerului Energiei.

BERD cooperează împreună cu Ministerul Energiei și cu alte autorități române relevante pentru a crea cadrul legal și de reglementare necesar pentru schema de sprijin CfD și pentru a implementa procesul de licitație competitivă pentru prima rundă de licitații din 2023.

Schema bidirecțională CfD stimulează investițiile în energie regenerabilă, oferind stabilitate veniturilor dezvoltatorilor și consolidând integrarea în piață a surselor regenerabile. Licitațiile reprezintă prima rundă a unui plan multianual, care prevede atribuirea de CfDs pentru un total de 10 GW de capacitate de generare a energiei eoliene și solare PV până în 2030.

Mark Davis, Directorul BERD pentru România și Bulgaria, a declarat: „Suntem mândri să jucăm un rol-cheie în dezvoltarea sectorului energiei regenerabile din România și să contribuim la efortul acesteia de a decarboniza economia românească, în conformitate cu reperele PNRR și cu obiectivele de energie regenerabilă la nivel de țară. Această nouă schemă CfD acordată prin licitație este esențială pentru a debloca investițiile din sectorul privat și pentru a asigura tranziția către un sector energetic rezilient și prietenos cu mediul. Mulțumim Ministerului Energiei și tuturor părților interesate din România implicate alături de noi în acest demers”.

5.    CE: România trebuie să stabileas­că obiective mai am­bițioase pentru regenerabile

România trebuie să stabileas­că obiective naționale mai am­bițioase și să accelereze dezvol­tarea și punerea în funcțiune a unor noi capacități de energie din surse regenerabile, a declarat Mechthild Woersdoerfer, Director General Adjunct DG Energy, pentru „Codul de Bune practici pentru energia regenerabilă din România”, material realizat de asociațiile RWEA si RPIA și care va fi lansat pe data de 21 septembrie. Sebastian Burduja, Ministrul Energiei, a spus că România este în plin proces de actualizare a PNIESC, prilej cu care va fi propusă o nouă țintă pentru energia regenerabilă.

Comisia Europeană încurajează România să își revizuiască contribuția pentru a fi în conformitate cu obiectivul sporit al UE pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și să pună în apli­care politici și măsuri adecvate pentru atingerea obiectivului.”

6.    Cod de bune practici pentru energia regenerabilă în România: cea mai importantă etapă în dezvoltarea unui proiect verde este evaluarea reţelei, chiar înainte de achiziţia terenului. Cât loc mai este pentru eoliene şi solare în sistem?

Accesul la reţea este considerat chiar de jucătorii din domeniul energiei verzi factorul decisiv în realizarea unui proiect regenerabil. De partea cealaltă, Transelectrica spune că are loc pentru încă 12.000 MW, dar în zonele deficitare din punctul de vedere al producţiei de energie.

Potrivit estimărilor incluse în cea de-a doua ediţie a Codului de bune practici pentru energia regenerabilă în România, în următorii doi-trei ani, România se poate aştepta la puneri în funcţiune de circa 3.000-4.000 MW. Codul, o iniţiativă a RWEA (Romanian Wind Energy Association) şi RPIA (Romanian Photovoltaic Industry Association), este o mapare a pieţei de energie verde din România, cu evidenţierea oportunităţilor, dar şi a provocărilor pe care investitorii în domeniu le au în acest moment.

„În prezent, capacitatea de racordare disponibilă fără întărirea reţelei electrice de transport este de aproximativ 12.000 MW concentrată în principal în zonele deficitare din punct de vedere al producţiei sau cu un consum mare de energie electrică. Precizăm că în zona de sud – est şi în cea de sud – vest nu există capacitate de racordare până la realizarea întăririlor de reţea”, spune Ştefăniţă Munteanu, CEO Transelectrica, transportatorul naţional de energie, în cadrul celei de-a doua ediţii a Codului de Bune Practici pentru Energie Regenerabilă în România.

7.    Tranziția energetică a început. Cum o va aborda România?

Opinie publicată în Top 1.000 Cele mai mari companii din România, de Sorin Elisei, Senior Manager Consultanță, și Răzvan Nicolescu, Partener Consultanță, Deloitte România

Sectorul energetic, atât la nivel european, cât şi în România, se află în plin proces de tranziţie către „energia verde, curată“, ajungând în anul 2020 la o răscruce: pe de-o parte ne confruntăm cu provocarea de a decarbona sistemele energetice, de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi de a promova surse regenerabile, iar pe de altă parte trebuie să asigurăm securitatea aprovizionării cu energie electrică la un nivel de cost accesibil pentru consumatorul final.

Rolul pe care România şi-l va asuma în abordarea tranziţiei energetice va determina dacă ţara noastră va reuşi să beneficieze de această schimbare sau dacă mai degrabă va suporta costurile acesteia.

Avem oportunitatea de a dezvolta noi industrii, în special în domeniul resurselor regenerabile, de a crea noi locuri de muncă şi de a genera valoare adăugată în economie: potrivit unui studiu Deloitte România, 1 miliard de euro investit direct în parcuri eoliene va genera 2,17 miliarde de euro în economia ţării, cu un impact indirect suplimentar de 2,95 miliarde de euro în perioada 2021–2030. Potenţialele beneficii nu se limitează însă la producerea de energie; conform aceluiaşi studiu, tranziţia energetică poate aduce efecte pozitive în construcţii, transporturi, servicii energetice, producţia industrială şi industria autovehiculelor, studiul arătând că investiţii totale de 82,5 miliarde de euro în aceste sectoare pot avea un impact de 364,6 miliarde de euro în PIB-ul României în perioada 2021–2030.

Însă aceste beneficii nu se pot materializa fără o strategie bine definită la nivel naţional şi european. Comisia Von der Leyen a anunţat oficial la sfârşitul anului 2019 „Green Deal“, în cadrul căruia UE îşi propune să devină un lider mondial în combaterea efectelor schimbărilor climatice şi să fie primul continent cu emisii de gaze cu efect de seră net zero în 2050. Practic, se doreşte o transformare durabilă şi sustenabilă a economiei, prin înlăturarea combustibililor fosili, promovarea energiei curate, din surse regenerabile, şi dezvoltarea unei economii circulare. Realizarea acestor schimbări presupune o nevoie de investiţii uriaşă, Comisia Europeană intenţionând să mobilizeze în acest sens 1 trilion de euro în următorul deceniu. Dar, pentru a resimţi cu adevărat beneficiile unei astfel de schimbări şi pentru a pune ambiţiile UE în practică, va fi nevoie ca o parte semnificativă a investiţiilor să meargă către crearea unei industrii europene puternice şi independente, care să poată livra soluţii pe măsura provocărilor, generând valoare adăugată în economie. Altfel, Europa riscă să nu-şi atingă ţintele propuse, care sunt deosebit de ambiţioase.

La nivel naţional, România a făcut deja o serie de paşi importanţi în această direcţie prin elaborarea Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021–2030 (PNIESC), care va sta la baza strategiei naţionale în acest domeniu. Planul este în curs de actualizare în urma recomandărilor Comisiei Europene, iar România îşi va mări ambiţia cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut la un nivel de 30,7% până în 2030. De asemenea, se vor instala cu prioritate capacităţi adiţionale de producere de energie din surse regenerabile de aproximativ 7 GW până în 2030.

România şi-a asumat şi liberalizarea pieţelor de energie electrică şi gaze naturale în perioada 2020–2021, acest lucru fiind absolut necesar pentru a susţine dezvoltarea noilor capacităţi şi pentru integrarea cu alte pieţe de energie din regiune.

Cu toate acestea, va fi foarte important în perioada următoare ca factorii de decizie din România să depună eforturi susţinute pentru asigurarea îndeplinirii obiectivelor propuse în PNIESC şi pentru gestionarea tranziţiei energetice cu succes. Nu trebuie neglijat impactul social al acestor schimbări la nivel naţional, în special în zonele monoindustriale, dependente de carbon. Comisia Europeană va aloca finanţare pentru reconversia acestor zone, în principal prin Just Transition Fund, însă este nevoie de o strategie clară pentru dezvoltarea acestor regiuni. Asumarea şi implementarea măsurilor expuse în PNIESC cu privire la protejarea consumatorului vulnerabil şi clarificarea legislaţiei în acest domeniu trebuie să fie de asemenea prioritare.

România se va confrunta cu numeroase provocări în sectorul energetic în următorii zece ani, dar încă suntem în momentul în care ne putem pregăti. Va depinde de noi să ne asumăm angajamentele necesare pentru o tranziţie energetică de succes.

8.    Corneliu Bodea, CRE: „Trebuie să luăm în cosiderare calitatea şi oportunităţile unei scheme în energie”

Schemele şi mecanismele din energie, precum CFD-urile (Contractele pentru Diferenţă) trebuie să fie analizate din punct de vedere al calităţii şi al oportunităţilor pe care acestea le oferă şi nu trebuie să fie lansate doar pentru a bifa jaloane din PNRR, este de părere Corneliu Bodea, CEO ADREM şi Preşedinte al Centrului Român al Energiei (CRE).

„Sentimentele pe care le am în privinţa CFD-urilor sunt contradictorii. În primul rând, nu schemele în sine sunt de vină, ci calitatea lor, care până acum a fost discutabilă, precum şi oportunitatea lor. În cazul multor scheme a fost nevoie să fie amendate imediat. Trebuie să analizăm situaţia din punct de vedere al oportunităţii schemei şi apoi din punct de vedere al calităţii ei. Este deranjantă ideea că suntem gata să lansăm o schemă, fără un studiu de impact, cu un singur argument adus, anume faptul că este un jalon din PNRR pe care trebuie să îl bifăm fără să ştim de ce, cu riscul de a crea o distorsiune majoră”, a declarat Corneliu Bodea.

De asemenea, acesta a atras atenţia asupra nevoii de creştere a producţiei de energie pe care România o are, ceea ce va necesita implementarea unei scheme în energie care să fie bine structurată şi susţinută de studii de impact.

„Viitorul nu va aduce o scădere a consumului de energie, ci o creştere, deoarece noi avem o pondere de peste 60% în termie, din consumul total de energie al României, iar în termie se utilizează lemnul, gazul şi multe alte resurse. Dacă până la 30% din această cantitate se mută în energie electrică, atunci o să vedem că vom avea nevoie de o creştere semnificativă a capacităţii de producţie, fapt ce ar putea să aibă nevoie de o schemă bine gândită cu un studiu de impact, care să nu aibă ca justificare faptul că este un jalon PNRR.”, a adăugat Preşedintele CRE.

9.    PNRR: România cere Comisiei modificarea a 70 de măsuri din plan și adăugarea REPowerEU

„România a transmis pe 8 septembrie Comisiei Europene o cerere de modificare a planului său de redresare și reziliență (PNRR), la care dorește, de asemenea, să adauge un capitol dedicat planului REPowerEU. Modificarea PNRR propusă de România prevede eliminarea a patru investiții din planul inițial și modificarea a aproximativ 70 de măsuri, anunță Comisia.

Capitolul privind REPowerEU propus de România acoperă două noi reforme și șase noi investiții, precum și o măsură consolidată care figura deja în plan. Reformele și investițiile din acest capitol sunt legate de sporirea producției de energie verde, de îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și de consolidarea competențelor forței de muncă din domeniul producției de energie verde.

Cererea României de modificare a planului său de redresare și reziliență se fundamentează pe necesitatea de a ține seama de inflația ridicată înregistrată în 2022, de perturbările lanțului de aprovizionare și de revizuirea în sens descrescător a alocării sale maxime de granturi prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), de la 14,2 miliarde EUR la 12,1 miliarde EUR. Această revizuire face parte din actualizarea din iunie 2022 a cheii de alocare a granturilor prin MRR și reflectă rezultatul economic comparativ mai bun înregistrat de România în 2020 și în 2021 față de previziunile inițiale.

România a solicitat transferarea cotei sale din rezerva de ajustare la Brexit, în valoare de 43,2 milioane EUR, către planul său de redresare și reziliență.

Împreună cu granturile acordate României prin MRR și REPowerEU (12,1 miliarde EUR, respectiv 1,4 miliarde EUR) și cu împrumuturile MRR deja angajate în temeiul planului inițial (14,9 miliarde EUR), aceste fonduri aduc valoarea planului modificat prezentat la aproape 28,5 miliarde EUR.

Comisia va evalua acum dacă planul modificat îndeplinește în continuare toate criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul privind MRR. Dacă evaluarea Comisiei este pozitivă, Comisia va prezenta o propunere de modificare a deciziei de punere în aplicare a Consiliului pentru a ține seama de modificările aduse planului României. Statele membre vor avea apoi la dispoziție patru săptămâni pentru a aproba evaluarea Comisiei, a mai anunțat Executivul de la Bruxelles.”

10.    Ținte mai mari de eficiență energetică în UE. Eurodeputat: „Criza energetică nu s-a încheiat”

Eurodeputații au aprobat pe 11 iulie, în sesiune plenară la Strasbourg, forma finală a Directivei reformate privind eficiența energetică, un act legislativ esențial pentru tranziția energetică și care va contribui la combaterea schimbărilor climatice și la consolidarea securității energetice. Directiva privind eficiența energetică stabilește noi obiective de economisire pentru 2030, ca parte a Pactului verde european. Pentru prima dată, această Directivă privind eficiența energetică stabilește ținte obligatorii pentru UE în ansamblu, față de versiunile anterioare, care au stabilit ținte orientative. De asemenea, măsurile prevăzute în directivă vor trebui respectate de fiecare stat membru. Toate statele membre, inclusiv România, vor trebui să facă planuri și să arate cum pot crește eficiența energetică și reduce consumul de energie, a explicat, în timpul dezbaterilor din plen eurodeputatul Niels Fuglsang (S&D, Danemarca), raportor pentru acest dosar.

„De fapt, avem în această directivă instrumentele necesare ca, dacă statele membre nu acționează, dacă rămân în urmă și nu arată cum vor ajunge din urmă cu economiile de energie, atunci Comisia are mandatul de a le da în judecată. Cred că aceasta este o parte importantă a directivei. Toată lumea, toate statele membre trebuie să ia acest lucru în serios. Trebuie să crească eficiența energetică, iar dacă nu o fac, pot exista consecințe legale. Cred că este important, pentru că am văzut că eforturile anterioare nu au fost suficiente. Așadar, trebuie să luăm mai multe măsuri și sunt convins că această directivă va duce exact la acest punct”, a declarat Niels Fuglsang.

„Criza energetică nu s-a încheiat, criza climatică cu siguranță nu s-a încheiat și ne uităm la vremuri grele care urmează, când ne uităm la climă, dar și dacă privim doar câțiva ani înainte când vine vorba de sistemul nostru energetic – prețurile s-ar putea ridica din nou, lovindu-i pe cei mai vulnerabili oameni din societatea noastră”, a spus Fuglsang, raportor pe acest dosar, în dezbaterile care au avut loc luni, cu o zi înaintea votului asupra reformării Directivei.

Această directivă privind eficiența energetică stabilește câteva schimbări semnificative în sistemul nostru energetic.

În primul rând, statele membre vor trebui să asigure în mod colectiv o reducere a consumului de energie cu cel puțin 11,7% la nivelul UE până în 2030 (comparativ cu previziunile scenariului de referință pentru 2020).

„Aceasta este o mare provocare, dar se poate face dacă ne asigurăm că ne izolăm casele, că vom implementa mai multă încălzire centralizată și ne asigurăm că folosim excesul de căldură creat din fabrici și centre de date ce folosesc multă energie electrică, dar generează și multă căldură, acum adesea irosită. Trebuie să folosim acea căldură în sistemele noastre de termoficare pentru a ne asigura că va fi folosită în beneficiul consumatorilor și nu risipită”, a explicat Niels Fuglsang, luni, înaintea votului de marți.

Până în 2030, statele membre trebuie să economisească în medie 1,5% pe an. Economiile anuale de energie vor începe cu 1,3% în perioada până la sfârșitul anului 2025 și vor ajunge treptat la 1,9% în ultima perioadă până la sfârșitul anului 2030.

Obiectivele de economisire ar trebui să fie atinse prin măsuri locale, regionale și naționale, în diferite sectoare – de exemplu, administrația publică, clădirile, întreprinderile, centrele de date etc. Eurodeputații au insistat asupra faptului că sectorul public ar trebui în special vizat și, în consecință, va trebui să reducă consumul final de energie cu 1,9% în fiecare an.

(1) https://paginadesustenabilitate.ro/o-tranzitie-energetica-justa-si-echitabila-pleaca-de-la-consumatori-vulnerabili-saracie-energetica-si-gospodarii-fara-acces-la-energie-ce-rol-joaca-statutul-de-prosumator/

[do_widget id=g5plus-posts-2]