SustainAbility Talks #29: Finanțarea tranziției la sustenabilitate

Miercuri, 27 septembrie, am organizat o nouă dezbatere SustainAbility Talks. Tema ediției a fost Finanțarea Tranziției la Sustenabilitate.

Invitații celei de-a 29-a ediții au fost:

➡ Bogdan Zincă, Șef Serviciu Contractare Drirecția Generală De Trezorerie și Datorie Publică, Ministerul Finanțelor; 

➡Remus Dănilă, Director Relația cu Investitorii și Business Development, Bursa de Valori București;

➡Magdalena Caramilea, Director de Sustenabilitate, Autonom Group;

➡Luminița Tatarici, Șef Serviciu, Direcția de Stabilitate Financiară, Banca Națională a României;

➡Daniel Sava, Șef Departament Finanțări Structurate, UniCredit Bank România;

Moderator dezbatere: Ionuț Bonoiu, Redactor – Șef, Forbes

Creditele verzi reprezintă sub 3% din portofoliile băncilor. Care sunt barierele finanțării tranziției la sustenabilitate?

Băncile și investitorii își recalibrează activitatea și portofoliile conform criteriilor ESG (Environmental, Social, Governance), iar creditele verzi reprezintă unul dintre instrumentele necesare. Finanțarea tranziției la o economie românească sustenabilă e abia la început, potrivit participanților la dezbaterea „SustainAbility Talks”, cu tema „Finanțarea Tranziției la Sustenabilitate”, organizată de Ambasada Sustenabilității.

„Este puțin ceea ce vedem acum în portofoliile băncilor, unde expunerea creditelor verzi este sub 3% din totalul împrumuturilor. Când ne uităm în detaliu, vedem că este și mai puțin pe partea de creditare verde a companiilor nefinanciare, unde credem noi că ar fi o oportunitate pentru instituțiile de credit, dar nu doar pentru acestea, ci și pentru sectorul real, pentru că pornim de la un nivel al intermedierii financiare foarte scăzut în România, ultimul loc din Uniunea Europeană”, a spus Luminița Tatarici, Șef Serviciu, Direcția de Stabilitate Financiară, Banca Națională a României.

 În prezent, companiile nu sunt suficient de motivate pentru a accesa un credit verde.

„Chiar și pentru o companie care își face toate temele, își cunoaște obiectivele și calculează indicatori, o finanțare de tip green aduce un consum suplimentar de resurse. (…) Nu sunt diferențe semnificative la nivel de dobânzi, în schimb, finanțarea (de tip green – n. n) vine la pachet cu anumite criterii care trebuie respectate la nivel de raportare și de monitorizare ulterioară”, a spus Magdalena Caramilea, Director de Sustenabilitate, Autonom Group.

În contextul în care nu există un echilibru între eforturile suplimentare implicate pentru a accesa un credit verde și beneficiile financiare obținute, organizațiile preferă să aleagă varianta finanțării clasice.

„Diferența la costuri nu se vede. (…) Germania face un exercițiu, când emite două bonduri în aceeași zi, cu aceleași caracteristici și reușește să vadă un ecart de dobândă de 1-2 puncte de bază (în raport cu cele verzi – n.n.). Astfel, din punct de vedere al costurilor, o companie și-ar asuma o sarcină în plus fără a vedea beneficii palpabile, dar obiectivele de sustenabilitate arată faptul că acea companie se uită și în viitor”, a declarat Bogdan Zincă, Șef Serviciu Contractare Direcția Generală De Trezorerie Și Datorie Publică, Ministerul Finanțelor.

Finanțările verzi reprezintă doar o componentă a cadrului de reglementare european, care ar trebui să susțină transformarea sustenabilă a economiei. Elemente precum taxonomie, SFRD – Sustainable Finance Disclosure Regulation, CSRD – Corporate Sustainability Reporting Directive, Green Bond Standards, Green Claims Directive sunt încă în primele faze ale procesului de asimilare în strategiile corporative și culturile organizaționale ale companiilor.

Una dintre cele mai importante modificări va viza raportarea non-financiară. Potrivit CSRD, companiile vor fi obligate să publice, începând din 2025, rapoarte non-financiare conforme cu European Sustainability Reporting Standards (ESRS).

„La întrebarea dacă ne mișcăm prea repede sau se pune prea multă presiune, au fost discuții care făceau o comparație cu raportarea financiară, așa cum o știm în ziua de azi – cu cont de profit și pierderi, bilanț, cashflow -, care s-a dezvoltat în secole. Acum, se vrea inventarea în 2-3 ani a unui sistem funcțional și foarte precis de raportare de sustenabilitate, care e ceva complet nou. (…) Suntem într-un moment destul de încărcat și de stresant pentru emitenți și pentru companiile care anul viitor vor trebui să aibă toate datele pentru a le putea raporta începând din 2025”, a spus Remus Dănilă, Director Relația cu Investitorii și Business Development, Bursa de Valori București.

 Actorii aflați în prima linie a implementării măsurilor de transformare sustenabilă a economiei, în mod special băncile, au un rol esențial în transmiterea informațiilor către toate părțile implicate.

​​„Acum doi ani, vorbeam despre Green Loan Principles (GLP) sau Green Bond Principles (GBP), care sunt niște standarde mai accesibile băncilor, dar și împrumutaților. Acum vorbim despre taxonomia europeană și integrarea definițiilor în ceea ce înseamnă finanțare verde. Tocmai de aceea, unele companii, deși doresc să acceseze credite sau chiar accesează credite cu caracteristici de tranziție, au nevoie de mai mult timp pentru a-și evalua baseline-ul (condițiile de bază – n.n), pentru a defini care sunt acele riscuri semnificative pe care trebuie să le adreseze, de a alege niște KPIs semnificativi pe care să-i asocieze creditării verzi sau creșterii creditării sustenabile”, a spus Daniel Sava, Șef Departament Finanțări Structurate, UniCredit Bank România.

La nivelul populației, doar un român din patru este interesat, atunci când accesează un credit sau un serviciu financiar, de etica și responsabilitatea investițiilor băncii, potrivit studiului „Românii și economia sustenabilă”, realizat de IZI data pentru Ambasada Sustenabilității din România, și prezentat în cadrul dezbaterii. Cele mai importante criterii sunt siguranța investiției și puterea financiară a instituției. Studiul IZI data fost realizat în luna august 2023, prin metodologia online CAWI (Computer Assisted Web Interview) pe o populație de 1049 respondenți, reprezentativă la nivel național urban-rural, cu bărbați și femei cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, utilizatori de internet.

Studiul integral este disponibil aici.

Principalele subiecte abordate în timpul dezbaterii?

💡 Care sunt provocările majore ale tranziției la finanțare sustenabilă într-un context economic instabil și imprevizibil (inflație, risc de stagflație, război, criză energetică, creșterea prețurilor de producție, creșterea costului vieții etc);

💡Cât de facilă este finanțarea tranziției la sustenabilitate în economia românească: puncte forte și slabe, oportunități și amenințări;

💡Care sunt cele mai relevante noutăți privind cadrul de reglementare european și cum vor impacta sectorul financiar și economia reală din România (Taxonomia, SFDR, CSRD, Green Bond Standards, Green Claims Directive)?;

💡Care este rolul sectorului bancar în construirea noului mecanism de finanțare a modelului economic sustenabil: bănci comerciale, de dezvoltare și centrale;

💡Care este rolul autorităților în accelerarea finanțării sustenabile: ce lipsește și ce poate fi optimizat din punct de vedere legislație și politici publice?;

💡Cât de pregătite sunt companiile din România pentru finanțare sustenabilă (procese, date, resurse umane)? Dar sectorul public?;

💡Cât de pregătite sunt băncile din România pentru a conduce și facilita tranziția la finanțare sustenabilă (strategii, soluții, produse)?;

💡 Cum pot băncile să gestioneze provocarea datelor ce atestă performanța de sustenabilitate a portofoliului lor de clienți?;

💡Cum a evoluat piața de credite verzi din România și care sunt previziunile pentru viitorul apropriat?;

💡Care sunt principalele programe și instrumente de finanțare sustenabilă existente și cum pot fi ele mai ușor accesate și mai bine valorificate?;

💡Ce lipsește acum în materie de produse și instrumente financiare dedicate tranziției la sustenabilitate? Cât de ușor și rapid putem inova în această direcție?;

💡Cum poate fi gestionat pericolul „activelor blocate” (stranded assets) – ce se va întâmpla în viitor cu capitalurile investite în prezent în industrii incompatibile cu planul Net Zero 2050?;

Înregistrarea integrală a dezbaterii:

CONTEXT GLOBAL

1. The Future of ESG Investing. Bloomberg Media’s Sustainable Future Study reveals where the sustainable investment landscape is headed next

Potrivit Bloomberg, activele ESG vor ajunge la 50.000 de miliarde de dolari până în 2025, reprezentând mai mult de o treime din totalul estimat de 140.500 de miliarde de dolari al activelor globale aflate în administrare.

Studiul “Sustainable Future” al Bloomberg Media, sponsorizat de Mubadala, oferă o perspectivă globală cuprinzătoare asupra peisajului investițiilor sustenabile și a ceea ce se așteaptă până la sfârșitul deceniului, pe baza sondajului efectuat printre aproape 800 de lideri decizionali din mediul de afaceri.

Cercetarea constată o aliniere comună a piețelor globale în ceea ce privește importanța investițiilor sustenabile pentru managerii de fonduri atât în prezent, cât și în 2030. La nivel mondial, managerii de fonduri sunt convinși de legătura dintre ESG și valoarea acționarilor unei companii, iar această legătură reprezintă un element cheie în luarea deciziilor de investiții.

Liderii globali din mediul de afaceri, din toate industriile, anticipează o creștere puternică a activelor ESG și fac investiții în ESG cu același focus pe obiectivele financiare ca în cazul investițiilor non-ESG. 71% dintre liderii globali din mediul de afaceri cred că “în cele din urmă, nu vor fi luate decizii de investiții fără a lua în considerare ESG.”

Cele mai importante 3 motive pentru a lua în considerare ESG:

• 44% – câștiguri mai mari
• 40% – responsabilitate socială
• 39% – oportunitate mai mare pentru schimbări disruptive

Momentumul global din spatele ESG:

• 45% – investițiile sustenabile vor crește cu cel puțin 20% în următorii cinci ani.
• 86% – investiția reprezintă un motor puternic al unui viitor mai sustenabil.
• 71% – în cele din urmă, nicio decizie de investiții nu va fi luată fără a lua în considerare ESG (Environmental, Social, Governance).

Majoritatea covârșitoare a respondenților consideră ESG drept un aspect important atunci când iau decizii de investiții în propriile lor organizații, chiar și în rândul managerilor de fonduri non-ESG.

În timp ce studiul constată un entuziasm mare pentru investițiile ESG, lipsa standardelor definite pentru evaluarea performanței reprezintă o barieră în calea investițiilor în acest sector. Accentul pus asupra standardelor clar definite marchează o schimbare semnificativă în peisajul investițiilor sustenabile, unde în trecut, costurile ridicate și taxele erau principalele obstacole în calea investițiilor.

Ce sunt motivațiile și obstacolele pentru a lua în considerare ESG?

Motivații: Câștiguri mai mari (44%)

• Responsabilitate socială,
• Schimbare disruptivă
• Reducerea riscurilor
• Noi piețe
• Reputație
• Schimbare climatică,
• Diversitate de gen
• Egalitate rasială

Bariere: Lipsa standardelor (35%)

• Costuri ridicate
• Lipsa talentelor
• Îngrijorări legate de lichiditate
• Lipsa oportunităților
• Îngrijorări legate de performanță
• ROI
• Constrângeri/reglementări de natură legală
• Date insuficiente

Conform studiului, 32% dintre toți respondenții cred că sursele regenerabile de energie și clean energy oferă cel mai mare randament al investițiilor (ROI) în prezent, și același procent crede că acest lucru va fi valabil și în 2030 – cel mai înalt nivel pentru orice domeniu de investiții.

Cu toate acestea, investitorii ar putea să se concentreze prea mult pe investițiile ESG cele mai evidente și să rateze oportunitatea de a aborda o abordare mai holistică a investițiilor sustenabile.

La 27%, managerii de fonduri ESG văd cea mai mare oportunitate de ROI în prezent în sectorul serviciilor financiare, în comparație cu 10% dintre Directorii de Sustenabilitate, 7% dintre oficialii guvernamentali și 13% dintre managerii de fonduri non-ESG.

Liderii în capital de risc se remarcă prin încrederea lor în instrumentele și serviciile științelor vieții (16%) și mobilitate (10%).

Atunci când analizăm aspectele ESG și evaluăm care element contribuie cel mai mult la valoarea acționarilor, mediul înconjurător (E) are cea mai mare pondere în prezent, iar energiile regenerabile și clean energy primesc cele mai mari alocări de portofoliu.

BloombergNEF estimează că sunt necesare investiții de 2.100 de miliarde de dolari în tranziția energetică în perioada 2022-25, de aproape trei ori mai mult decât anul trecut. Pe lângă proiectele de energie regenerabilă, această cifră include energia termică electrificată, stocarea energiei și energia nucleară.

Proiectele de energie regenerabilă reprezintă 366 miliarde de dolari din totalul de 755 miliarde de dolari la nivel mondial pentru tranziția către energiilor cu emisii reduse de carbon în 2021.

Studiul mai arată că se acordă tot mai multă atenție factorilor sociali care evaluează impactul unei companii asupra clienților, angajaților, comunităților locale și societății în general. Până în 2030, mulți investitori consideră că factorii sociali vor contribui mai mult la valoarea acționarilor decât cei de mediu.

Momentum global în sprijinul ESG pentru contribuția la valoarea acționarilor este indiscutabil. ESG este un factor de decizie pentru toate investițiile, nu doar pentru cele orientate spre ESG, iar investitorii trebuie să își extindă viziunea asupra investițiilor sustenabile. După cum arată studiul există multe oportunități de creștere a randamentului investițiilor în sectoarele care nu sunt asociate în mod tradițional cu sustenabilitatea. Orice organizație sau țară care ignoră ESG riscă să fie lăsată în urmă.

2. Survey on Sustainable Finance in Luxembourg 2022

Overview asupra interesului, cunoștințelor și preocupărilor rezidenților din Luxemburg în ceea ce privește finanțarea sustenabilă

Cifre-cheie:

• 74% dintre respondenți cred că sector financiar joacă un rol important în tranziția economiilor noastre către sustenabilitate.
• 43% asociază finanțarea sustenabilă cu “verde” (natură, mediu etc.).
• 61% consideră profitabilitatea ca factor declanșator pentru investiții în general.
• 53% iau în calcul să investească în produse financiare sustenabile
• 61% consideră băncile drept cea mai de încredere sursă de informații.

Rezultatele detaliate:

1. Percepția impactului finanțării sustenabile:

Impactul pozitiv al sectorului financiar asupra factorilor de mediu, sociali și de guvernanță

 Sondajul a evidențiat faptul că majoritatea respondenților consideră că sectorul financiar joacă un rol important în tranziția economiilor noastre către o mai mare sustenabilitate și poate avea un impact pozitiv, de exemplu (dar nu numai) asupra dezvoltării energiilor regenerabile, a comunităților locale sau a mediului și climei.

74% dintre respondenți cred că sectorul financiar joacă un rol important în tranziția economiilor noastre către o mai mare sustenabilitate. 71% cred că fiecare dintre noi poate contribui la o lume mai sustenabilă prin deciziile noastre financiare.

2. Înțelegerea și necesitatea informațiilor:

Lipsa generală de cunoștințe

În general, finanțarea sustenabilă este un subiect pe care publicul larg are dificultăți în a-l înțelege: 47% dintre respondenți recunosc că nu știu sau au puține cunoștințe despre ce este vorba. În plus, 43% dintre cei chestionați asociază finanțarea sustenabilă cu “impactul asupra mediului”. Celelalte dimensiuni (socială și de guvernanță) nu sunt bine cunoscute.

Nevoia de transparență

 Pentru respondenți, transparența și nevoia de a fi mai bine informați sunt factori-cheie pentru a depăși lipsa de cunoștințe și de înțelegere a subiectului finanțării sustenabile.

3. Investiții și nivelul de informații în produsele financiare sustenabile:

Publicul este evident interesat de produsele financiare sustenabile și potențialul de investiții în aceste produse este ridicat. Întrebați “Ați luat în considerare (pe cont propriu) investiția în produse sustenbile?”, 27% dintre respondenți spun că au căutat deja activ să investească într-un produs sustenabil.

În plus, când li s-a pus întrebarea “V-a fost propusă activ investiția în produse sustenabile?”, 24% dintre oameni au raportat că li s-a propus să investească în produse sustenabile de către instituții financiare.

 4. Profit și risc: factori declanșatori ai investițiilor:

Respondenții afirmă că cei trei factori principali pentru luarea oricărei decizii de investiții sunt profitabilitatea, riscul și (la fel de importante) reputația și drepturile omului.

Mai mult decât atât, atunci când compară investițiile tradiționale cu cele sustenabile, cei mai mulți respondenți consideră că primele sunt mai profitabile decât cele din urmă (35% față de 20%).

5. Rolul bancherului:

 Bancherul este sursa cea mai de încredere de informații. Sondajul reflectă încrederea și expertiza acordată bancherului.

3. Comitetul pentru investiții pregătește primele proiecte InvestEU susținute de BERD pentru a sprijini mobilitatea și energia verde

Vineri, 24 martie 2023, Comitetul pentru investiții aferent InvestEU a aprobat garanții în valoare de aproximativ 150 de milioane EUR sub forma unor acorduri-cadru pentru primele operațiuni susținute de BERD, care urmează să fie desfășurate. Ele fac parte din acordul de garanții aferente InvestEU în valoare de până la 450 de milioane EUR, convenit între Comisia Europeană și BERD.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), sprijinită prin programul InvestEU, va mobiliza fonduri în valoare de peste 1,1 miliarde EUR, prin intermediul unor investiții directe sau al unor intermediari financiari, pentru a ajuta țările din UE în care BERD operează să își realizeze întregul potențial verde. Ele vor sprijini proiectele de investiții menite să îmbunătățească sustenabilitatea și să reducă la minimum degradarea mediului.

Noua finanțare va stimula investițiile verzi și sustenabile în sectoarele municipal, al transporturilor și al energiei, pentru a contracara problemele de mediu.

Ea va contribui, în plus, la succesul programului „Orașe verzi” susținut de BERD, care este activ în peste 50 de zone urbane, pentru a contribui la accelerarea tranziției verzi a acestora. Finanțarea va susține și redresarea de pe urma pandemiei de COVID-19, va viza deficiențele în materie de infrastructură și va îmbunătăți competitivitatea și convergența socioeconomică a acestor țări ale UE.

În plus, instituțiile financiare din aceste țări vor fi în măsură să acorde împrumuturi pentru a finanța investiții în domenii precum transportul sustenabil, eficiența energetică, energia din surse regenerabile și clădirile rezidențiale. Ele vor contribui la economisiri de energie și la reducerea emisiilor de CO2 la nivelul clădirilor și în sectorul transporturilor.

În cele din urmă, cu sprijinul InvestEU, BERD va susține și investițiile verzi într-o gamă largă de proiecte industriale și de infrastructură. Ele vor viza îndeosebi întreprinderile private care se confruntă cu costuri tot mai mari ale noilor tehnologii, cu riscuri percepute ca fiind tot mai mari și cu lipsa disponibilității finanțării.

Printre proiectele care se preconizează că vor fi finanțate în acest context se numără eficiența energetică și utilizarea eficientă a resurselor în industrie și comerț, economia circulară și inițiativele de reciclare, clădirile ecologice, produsele alimentare sustenabile, energia din surse regenerabile, stocarea energiei și rețelele de energie, apa și apele reziduale, precum și transportul urban și cel cu emisii reduse de dioxid de carbon.

4. Analiză McKinsey: Financing the net-zero transition: From planning to practice

Instituțiile financiare vor juca un rol de lider în tranziția către o economie cu emisii nete zero. Pentru a maximiza oportunitatea, trebuie să facă schimbări fundamentale în portofolii și organizații.

Instituțiile financiare sunt contribuitori vitali la eforturile globale privind combaterea schimbărilor climatice. Cu ajutorul finanțării potrivite la locul potrivit și în momentul potrivit, băncile și investitorii pot stimula inovarea, sprijini scalarea și evita o tranziție haotică către o economie globală mai verde. În teorie, aceste activități ar trebui să genereze un scenariu win-win pentru furnizorii și beneficiarii finanțării. Cu toate acestea, există și riscuri în mobilizarea trilioanelor de dolari de capital necesare. Pentru a preveni eventuale obstacole, factorii de decizie trebuie să stabilească procese, sisteme și măsuri de protecție pentru a-și proteja atât propria poziție, cât și comunitatea mai largă a părților interesate.

Tranziția către emisii nete zero de gaze cu efect de seră globale până în 2050 ar necesita investiții de 275 de trilioane de dolari în active fizice. Pe termen scurt, ar fi necesare investiții semnificative în clean energy pentru a alimenta vehiculele electrice și pentru a decarboniza clădirile. Între timp, piețele emergente și economiile în curs de dezvoltare (EMDE) au nevoie de finanțare.

Instituțiile financiare private ar putea facilita până la 3,5 trilioane de dolari de finanțare anuală între 2022 și 2050. Băncile ar putea furniza între 2,0 trilioane și 2,6 trilioane de dolari pe an, în timp ce managerii de active, fondurile de private equity și capital de risc ar putea adăuga între 950,0 miliarde și 1,5 trilioane de dolari. Misiunea tuturor actorilor financiari este să valorifice această oportunitate în timp ce gestionează cerințele strategice și operaționale semnificative în contextul unor cadre de reglementare în continuă evoluție.

Analiza McKinsey arată că instituțiile financiare private ar putea finanța aproximativ 55% din necesarul de investiții net-zero

Implementarea capitalului va necesita un efort de colaborare între toate părțile interesate, alături de instrumente fiscale și de reglementare specifice și de mecanisme financiare de partajare a riscurilor, cum ar fi finanțarea mixtă. Pe măsură ce acestea sunt puse în aplicare, instituțiile financiare vor trebui să își creeze capacitățile interne care să le ajute să se implice în mod eficient. La un nivel de bază, acest lucru va însemna definirea unor obiective și termene nete zero pentru a sprijini tranziția clienților, pentru a finanța tehnologiile ecologice ale viitorului și pentru a finanța retragerea anticipată a activelor cu emisii ridicate.

Finanțarea schimbărilor climatice este o clasă de active în evoluție, dar este deja complexă, cu produse multiple, structuri de capital și cerințe de reglementare. Mai degrabă decât să introducă aceste structuri în protocoalele existente, firmele vor avea nevoie de strategii dedicate pentru toate instrumentele, politicile și procesele. Acestea vor modela alocarea capitalului, investițiile și gestionarea riscurilor și vor sprijini definirea de noi produse și servicii. Pentru a se asigura că aceste inovații au efectele scontate, firmele trebuie să se implice în mod activ alături de clienți de-a lungul timpului. În multe cazuri, acest lucru va însemna regândirea fluxurilor de lucru.

În cele din urmă, procesul decizional va conta. Cadrele de guvernanță corporativă dedicate vor ajuta liderii de afaceri să supravegheze inițiativele și să alinieze stimulentele cu obiectivele lor strategice. Iar crearea unor culturi de decarbonizare va încuraja un efort concertat în cadrul organizațiilor. Schimbarea sistemică necesită o inovație semnificativă. Vor fi necesare noi aptitudini și capacități pentru a ajuta instituțiile să gestioneze riscurile și să exploreze oportunitățile pe măsură ce își pun în practică planurile net-zero.

5. Sectorul bancar, riscul climatic şi finanţarea sustenabilă: de la conştientizare la acţiune – opinie pt Top 1.000 Cele mai mari companii din România 2023/ZF, semnată de Dimitrios Goranitis, lider servicii de consultanţă pentru sistemul bancar şi pieţe de capital, Deloitte Central Europe

În ultimii ani, lumea a investit în conştientizarea schimbărilor climatice, dar este timpul să treacă la paşi concreţi. Este valabil şi pentru industria serviciilor financiare, în special pentru sectorul bancar. Deşi autorităţile naţionale şi internaţionale de supraveghere au făcut deja nişte paşi, băncile trebuie să accelereze implementarea unor strategii de risc climatic şi de finanţare sustenabilă. Provocările vor fi similare şi pentru pionieri, şi pentru cei care vor face mai târziu această schimbare.

Fragmentarea datelor

Pentru a transpune riscul climatic în risc financiar, a respecta reglementările de raportare şi a elabora un plan de management al riscurilor, băncile au nevoie de date de calitate. (i) Debitorii de diferite mărimi şi grade de maturitate nu furnizează întotdeauna băncilor date uniforme cu privire la profilul lor de mediu. (ii) Furnizorii de date nu produc date de aceeaşi calitate şi cantitate în toate regiunile geografice şi segmentele economiei. (iii) Deşi taxonomia este definită prin legislaţia europeană, nu există iniţiative paneuropene de a dezvolta şi implementa surse de date privind sustenabilitatea. Băncile încearcă să răspundă provocărilor prin: (a) identificarea şi maparea surselor de date publice privind sustenabilitatea, (b) colectarea de date de la debitori, dublată de segmentarea clienţilor şi obţinerea datelor lipsă prin dezvoltarea de metode statistice bazate pe informaţii despre sectoare sau companii de anumite dimensiuni şi (c) elaborarea de proxy-uri atunci când nu există date disponibile de încredere.

Implicarea stakeholderilor interni

 A trece la acţiune fără a educa este inutil. În ultimii ani, băncile au derulat campanii interne de conştientizare şi de insuflare a ideii de acţiune. Acum e timpul să acţioneze decisiv prin definirea unei structuri interne. Exemplele de bune practici includ: (i) crearea unui rol de Chief Sustainability Officer (CSO) şi a unui departament dedicat, subordonat direct CEO-ului şi managementului; (ii) cursuri tehnice pentru echipele de management şi pentru consiliile de supraveghere, pentru ca acestea să poată evalua, verifica şi promova strategia de gestionare a riscurilor climatice şi de finanţare sustenabilă elaborată de CSO; (iii) trasarea de obiective de sustenabilitate departamentelor şi angajaţilor băncii, pentru a responsabiliza persoanele şi echipele; (iv) educarea personalizată a departamentelor şi angajaţilor băncii pentru a le permite să pună în aplicare strategia; (v) instruirea şi oferirea de resurse departamentului de audit intern pentru a monitoriza evoluţia din punct de vedere cantitativ şi calitativ şi pentru a o raporta managementului.

Educarea stakeholderilor externi

 Dacă nu vă educaţi clienţii, o vor face concurenţii. Deşi pare o investiţie mare, dacă o bancă nu-şi educă clienţii, aceştia nu îi vor putea furniza informaţii privind sustenabilitatea şi nu-şi vor putea transforma strategia de business pentru a rămâne „bancabili”. Companiile şi persoanele fizice vor alege acele bănci care sunt dispuse să le înveţe cum să-şi menţină accesul la finanţare sustenabilă. Educarea clienţilor este o investiţie legată în mod direct de menţinerea şi creşterea cotei de piaţă. Dezvoltarea unui plan în acest sens necesită o expertiză sectorială profundă pentru a înţelege condiţiile economice şi transformările prin care trece fiecare domeniu al economiei, pentru a înţelege apoi modul în care banca ar trebui să-şi creeze produsele şi politicile de aprobare. Este similar cu ceea ce băncile fac de mai mulţi ani cu clienţii lor pentru conformarea la reglementările privind managementul riscului. Provocările legate de riscul climatic şi finanţarea sustenabilă sunt că: (i) orizontul de timp pentru a învăţa şi a acţiona este mult mai scurt şi necesită efort intens din partea băncilor, spre deosebire de metoda „trial and error”, prin care au învăţat în trecut, (ii) fiecare sector economic are provocări şi nevoi diferite şi necesită un program educaţional specializat pentru a înţelege cum să-şi conceapă o strategie de sustenabilitate şi (iii) banca trebuie să alinieze programul educaţional cu o politică de risc adaptată fiecărui sector, care să fie legată de o politică de aprobare a creditelor adaptată fiecărui sector.

A trecut perioada conştientizării cu privire la riscul climatic şi la finanţarea sustenabilă. Autorităţile de reglementare şi de supraveghere bancară iau măsuri concrete şi verifică modul în care băncile acţionează pentru a-şi îndeplini obligaţiile de decarbonizare. Dar cel mai mare risc pentru bănci nu este incapacitatea de a răspunde cerinţelor autorităţii de reglementare. Cel mai mare risc pentru băncile care rămân pasive la această nevoie de schimbare este erodarea cotei de piaţă.

6. Global planning, budgeting and forecasting survey Insights report – edition three – 2023

Ce impact are finanțarea sustenabilă planificarea, bugetarea și prognozarea companiilor

În studiul despre sustainable finance derulat de Deloitte, aceste termen acoperă o varietate de subiecte, cum ar fi ESG și raportările ș non-financiare conforme cu Grupul de lucru privind Dezvăluirile Financiare Legate de Climă (TCFD), care atrag atenția Directorilor Financiari (CFO) și a comitetelor de audit.

Înțelegerea finanțării sustenabile este crucială pentru a deveni cu adevărat responsabil. Lumea cere mediului de afaceri să se schimbe. Mesajul este clar: îndepliniți așteptările mai mari ce țin de responsabilitate. Îndepliniți-le și arătați că o spuneți în serios. Clienții cer ca afacerile să adopte finanțarea sustenabilă, iar angajații și investitorii se așteaptă la asta. Și din ce în ce mai mult, reglementările o impun.

Planificarea, bugetarea și prognozarea sunt în centrul modului în care organizațiile gestionează performanța financiară și operațională, iar în timp ne așteptăm ca sustenabilitatea să fie complet integrată în procesele de planificare, bugetare și prognozare.

În total, 63% dintre respondenți sunt conștienți de finanțarea sustenabilă, dar răspunsurile au fost diferite în funcție de industrii și de mărimea organizației. 34% dintre respondenți sunt conștienți de finanțarea sustenabilă și se așteaptă ca aceasta să aibă un impact asupra proceselor de planificare, bugetare și prognozare, iar dintre aceștia, 64% se așteaptă ca impactul să apară în acest an sau în anul următor.

29% dintre organizațiile din sondaj sunt conștiente de finanțarea sustenabilă, dar nu se așteaptă ca aceasta să aibă vreun efect asupra proceselor de planificare, bugetare și prognozare.

Respondenții din industria Energiei și Resurselor erau mai conștienți de finanțarea sustenabilă și impactul acesteia (81%) decât cei din alte industrii. Lipsa de conștientizare pare a fi cel mai acută printre respondenții din industria Telecomunicațiilor, Media și Tehnologie, Produsele de Consum și Industriale (CIP) și Industria Științelor Vieții și Sănătății (LSHC).

Conform Deloitte, pe baza discuțiilor avute cu Directorii Financiari (CFO) și liderii din domeniul Planificării și Analizei Financiare (FP&A), se observă că organizațiile de top:

• Încorporează metrici și măsuri de sustenabilitate în procesele de planificare, bugetare și prognozare, precum și în ciclurile de revizuire;
• Privesc dincolo de indicatorii financiari tradiționali, luând în considerare și informațiile sociale și de mediu ca parte a informațiilor de management;
• Adaptează procesele lor de evaluare a investițiilor de capital pentru a integra aspectele sociale și de mediu.

7. Green bonds boom in first half of 2023

Emisiunile de obligațiuni sustenabile au depășit peste jumătate de trilion de dolari în primele șase luni ale anului 2023, susținute de niveluri record ale emisiunilor de obligațiuni verzi, potrivit datelor agregate de Bloomberg. Emisiunile de obligațiuni sustenabile lansate de corporații și a guverne au crescut cu 18,6% față de aceeași perioadă din 2022.

Totalul emisiunilor de obligațiuni de impact (definite ca fiind verzi, sociale, de sustenabilitate și legate de sustenabilitate) în semestrul I a fost de aproximativ 570 miliarde de dolari. Noile emisiuni de dimensiuni semnificative din Germania și Franța în luna iunie au ajutat sectorul guvernamental să reprezinte cea mai mare cotă de piață a acestor titluri. Emisiunile totale de titluri de creanță sustenabile în iunie au fost de 82,8 miliarde de dolari, iar obligațiunile verzi au reprezentat 53,6 miliarde de dolari din această cifră.

Vânzările de obligațiuni verzi din prima jumătate a anului au crescut cu 22,2%, ajungând la 351,9 miliarde de dolari, comparativ cu aceeași perioadă din 2022, fiind cel mai mare semestru de emisiuni din istorie, depășind recordul anterior, stabilit în S2 2021, când au fost emise 296,6 miliarde de dolari. Guvernul italian a emis cea mai mare obligațiune verde din acest an până în prezent, în aprilie, în valoare de 10 miliarde de euro.