SustainAbility Talks #28: România sustenabilă: cine face schimbarea

Marți, 13 iunie, am organizat o nouă dezbatere SustainAbility Talks. Tema ediției a fost Romania Sustenabilă: Cine face schimbarea?

Invitații celei de-a 28-a editii au fost:

➡ Mara Roman, Șef Adjunct, Reprezentanța Comisiei Europene în România;

➡ Cristian Teodor, Conf. univ. dr., Președinte Fundația Academiei de Studii Economice, București;

➡Marius Decuseara-Brandenburg, Senior Partner / Head of Group Strategy, Trend Consult;

➡ Claudiu Buta, Co-fondator, EfdeN;

➡ Andreea Ghiocel, Director Divizie de Raportare, The CSR Agency

Specialiștii și publicul au aflat cu aceasta ocazie detalii despre percepția românilor privind meseriile din domeniul sustenabilității, prin intermediul unui Studiu național omnibus realizat de IZI Data și au discutat despre modalitățile de îmbunătățire a gradului de sustenabilitate al unei companii.

Lumea este într-un proces de schimbare continuă, iar sustenabilitatea devine noua normă. Organizațiile, indiferent de mărimea acestora, trebuie să facă tranziția către noi modele de afaceri pentru a supraviețui și pentru a se dezvolta. Oamenii se află în centrul acestei tranziții. Sustenabilitatea unei companii depinde în mod direct de deciziile pe care le iau toți angajații acelei companii.

Totodată, sustenabilitatea este mai puțin un sector și mai mult un domeniu foarte divers și interdiscplinar, care se întinde pe mai multe industrii – în linii mari, un „loc de muncă în sustenabilitate” înseamnă îndeplinirea unui rol care combină factorii de mediu, sociali și economici și se concentrează puternic pe probleme de mediu sau de justiție socială. Deși există roluri generaliste în domeniul sustenabilității (de exemplu, experții sau consultanți în sustenabilitate), majoritatea locurilor de muncă legate de sustenabilitate au sau vor avea avea un accent, dictat de obicei de activitățile sau misiunea organizației.

Pe termen lung, toate meseriile (nu doar cele economice) și implicit instituțiile de învățământ, vor trebui să se adapteze la coordonatele / rigorile sustenabilității: arhitectura și construcțiile, ingineria de toate felurile (energie, transporturi, hidro etc.), agronomia, silvicultura, ba poate chiar și studiile umaniste sau de medicină – farmacie (în contextul pandemiilor / bolilor asociate schimbărilor climatice).

CONTEXT

❗ Ne confruntăm cu o criză de oameni pe piața muncii din România și nu doar;

❗ La nivel global, ne confruntăm cu o lipsă de încredere în leadership (mai multe detalii aici);

❗ Conform unui studiu mondial, 6 din 10 tineri din generația Z, nu sunt pregătiţi pentru meseriile viitorului și noile cerinţe de pe piaţa muncii (mai multe detalii aici);

❗ La nivel global, asistăm la ascensiunea poziției de Chief Sustainability Officer (mai multe detalii aici).

subiecte abordate

Unde învăță managerii români să facă tranziția de la business as usual la business sustenabil;
Cum arată fișa de post ideală a expertului în sustenabilitate;
Care este rolul directorilor de resurse umane în integrarea sustenabilității în cadrul organizațiilor;
Se poate face cu adevărat și pe teren lung management sustenabil fără leadership sustenabil în companie;
Cum se construiește cultura sustenabilității în companie, astfel încât angajații să fie motivați să “facă lucrurile altfel” și să contribuie ca organizația să își atingă obiectivele de sustenabilitate;
Cum responsabilizăm oamenii față de sustenabilitate;
Este sustenabilitatea noul mare avantaj în procesul de employer branding;
Cum răspunde sistemul educațional formal nevoii și presiunii de a pregăti și livra pe piața muncii specialiștii capabili să acopere toți cei 3 piloni ai sustenabilității – Environment, Social, Governance.

❗ Evenimentul a avut loc la ARCUB Gabroveni, str. Lipscani 84 – 90. Participarea a fost gratuită, în baza înregistrării prealabile și în limita capacității sălii. Membrii comunității Ambasadei Sustenabilității în România, prin programul Coaliția România Sustenabilă, au prioritate în ocuparea locurilor.

Înregistrarea integrala a dezbaterii

____________________________________________
SustainAbility Talks 2023 este un program dezvoltat de Ambasada Sustenabilității, cu sprijinul UniCredit Bank România.

Mulțumim și celorlalți parteneri care ne-au fost alături: ARCUB, LOVA Wine Bar, IZI Data, Inquam Photos.

CONTEXT

World Economic Forum a publicat, la finalul lunii aprilie 2023, „The Future of Jobs 2023”, un raport exhaustiv care analizează modul în care vor evolua locurile de muncă și competențele în următorii cinci ani (2023-2027), dar și care sunt așteptările angajatorilor în ceea ce privește modul în care tendințele socio-economice și tehnologice vor modela job-urile viitorului.

Cea de-a patra ediție a studiului are cea mai largă acoperire de până acum – raportul reunește perspectiva a 803 companii – care angajează cumulat peste 11,3 milioane de lucrători – din 27 de grupuri industriale și 45 de economii din toate regiunile lumii. Sondajul acoperă întrebări privind macrotendințele și tendințele tehnologice, impactul acestora asupra locurilor de muncă, impactul lor asupra competențelor și strategiile de transformare a forței de muncă pe care companiile intenționează să le utilizeze, în intervalul de timp 2023-2027.

Principalele concluzii ale raportului sunt:

Tendințele economice, geopolitice și sociale au creat divergențe pe piața forței de muncă la nivel mondial în 2023. În timp ce stabilitatea forței de muncă predomină în țările cu venituri ridicate, în țările cu venituri mici și medii se înregistrează în continuare un șomaj mai ridicat decât înainte de pandemie. La nivel individual, angajații cu o educație de bază și femeile se confruntă cu niveluri de ocupare a forței de muncă mai scăzute. În același timp, salariile reale sunt în scădere ca urmare a creșterii costului vieții, iar schimbarea așteptărilor angajaților și preocupările legate de calitatea muncii devin prioritare la nivel mondial.

Adoptarea tehnologiei va rămâne un motor cheie al transformării mediului de business în următorii cinci ani. Peste 85% dintre organizațiile intervievate identifică adoptarea la scară largă a tehnologiilor noi (AI, blockchain, IoT, big data, VR, metaverse etc.) și extinderea accesului digital ca fiind tendințele cele mai probabile de a determina transformarea în companii. Aplicarea la o scară mai largă a standardelor de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) în cadrul organizațiilor lor va avea, de asemenea, un impact semnificativ.

Următoarele tendințe cu cel mai mare impact sunt cele macroeconomice: creșterea costului vieții și încetinirea creșterii economice. Impactul investițiilor care să impulsioneze tranziția ecologică a fost considerat a fi a șasea cea mai importantă macrotendință, urmată de întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare și de așteptările consumatorilor în ceea ce privește aspectele sociale și de mediu.

Crearea și eliminarea locurilor locuri de muncă vor fi determinate de tendințele de mediu, tehnologice și economice. Companiile preconizează că cel mai puternic efect de creare de locuri de muncă va fi determinat de investițiile care facilitează tranziția verde a companiilor, de aplicarea mai largă a standardelor ESG și de localizarea mai accentuată a lanțurilor de aprovizionare, deși creșterea numărului de locuri de muncă va fi compensată în fiecare caz de o eliminare parțială a locurilor de muncă. Cei trei factori cheie ai distrugerii locurilor de muncă preconizate sunt creșterea economică mai lentă, întreruperilor lanțurilor de aprovizionare și creșterea creșterea costului vieții pentru consumatori.

Combinația dintre macrotendințe și adoptarea tehnologiei va determina zone specifice de creștere și declin al locurilor de muncă:

Rolurile cu cea mai rapidă creștere în raport cu dimensiunea lor în prezent sunt determinate de tehnologie, digitalizare și sustenabilitate – majoritatea rolurilor cu cea mai rapidă creștere sunt roluri legate de tehnologie. Specialiștii în inteligență artificială și machine learning sunt în fruntea listei de locuri de muncă cu creștere rapidă, urmați de specialiștii în sustenabilitate, analiștii în business intelligence și analiștii în securitate informațională. Inginerii în domeniul energiei regenerabile și în energie solară sunt roluri cu o creștere relativ rapidă, pe măsură ce economiile se orientează către energia regenerabilă.
Majoritatea rolurilor cu cel mai rapid declin sunt roluri de birou sau secretariat, de casieri și funcționari bancari, funcționari de servicii poștale, casieri și funcționari de bilete și funcționari de introducere a datelor.
Se așteaptă o creștere pe scară largă a locurilor de muncă în educație, agricultură și comerț și comerț digital. Se preconizează că locurile de muncă din industria educației vor crește cu aproximativ 10%, ceea ce va duce la 3 milioane de locuri de muncă suplimentare pentru profesorii din învățământul profesional și profesorii din învățământul universitar și superior. Se preconizează că locurile de muncă pentru profesioniștii din agricultură, în special pentru operatorii de echipamente agricole, vor înregistra o creștere de aproximativ 30%, ceea ce va duce la 3 milioane de locuri de muncă suplimentare. Se preconizează o creștere pentru aproximativ 4 milioane de posturi în domeniul digital, cum ar fi specialiști în comerț electronic, specialiști în transformare digitală și specialiști în marketing și strategie digitală.
Cele mai mari pierderi sunt așteptate în rolurile administrative și în rolurile tradiționale de securitate, fabrică și comerț. Organizațiile intervievate preconizează o scădere cu 26 de milioane de locuri de muncă până în 2027 în rolurile administrative, inclusiv casieri și funcționari de bilete; funcționari de introducere de date, contabilitate, evidență contabilă și salarizare; și secretari administrativi și de execuție, determinate în principal de digitalizare și automatizare.

6 din 10 angajați vor avea nevoie de training până în anul 2027, pentru a face față modificărilor din piața muncii, dar doar jumătate dintre ei au acces la oportunități de calificare sau recalificare adecvate în prezent. Prioritare în ierarhia competențelor pe care companiile declară că le vor dezvolta între 2023-2027 sunt: gândirea analitică, urmată de gândirea creativă, dar și de abilitatea angajaților pentru a utiliza inteligența artificială și big data. Alte competențe menționate sunt: leadership și influență socială, reziliență, flexibilitate și agilitate, dar și curiozitate și învățare pe tot parcursul vieții.

Overview asupra României – https://www.weforum.org/reports/the-future-of-jobs-report-2023/future-of-jobs-data-explorer

Infografice importante: https://www.weforum.org/reports/the-future-of-jobs-report-2023/infographics-2128e451e0

Concluziile complete ale raportului sunt disponibile aici. Raportul integral poate fi descărcat aici.

Raport PwC: Peste 60% dintre tineri nu vor avea competențele necesare pentru piața muncii în 2030, inclusiv cele necesare pentru tranziția la economia verde

Peste 60% dintre tinerii cu vârsta între 15 și 24 de ani de la nivel global (830 de milioane de persoane) nu vor avea competențele necesare pentru piața muncii în 2030, inclusiv cele pentru tranziția la economia verde, arată raportul ”Why the world needs to upskill young people to enable the net zero transition”, realizat de PwC, UNICEF și Generation Unlimited.

Printre principalele cauze ale acestei situații se numără lipsa unei strategii de educare și formare pentru piața muncii, bazată pe colaborarea dintre guverne, mediul de afaceri și organizațiile neguvernamentale, dar și accesul limitat sau inexistent la internet.

”Competențele tinerilor și, implicit, performanța lor pe piața muncii depind de capacitatea sistemelor de educație și formare de a răspunde cerințelor angajatorilor. Deși în România rata generală a șomajului este mică, se observă un decalaj de ocupare între populația tânără și populația generală. Din păcate, progresele pentru integrarea tinerilor pe piața forței de muncă sunt modeste în ultimul deceniu, arătând nevoia unor politici educaționale adaptate la transformările economice”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner, PwC România.

În România, potrivit Institutului Național de Statistică, în trimestrul al treilea din 2022, rata şomajului a atins 23,9% în rândul tinerilor (15-24 ani) comparativ cu rata generală de 5,4%.

În același timp, numărul tinerilor din întreaga lume care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ sau o formare profesională se află în prezent la cel mai ridicat nivel din 2005, după cum arată datele Organizației Mondiale a Muncii (OIM), iar pandemia a adâncit și mai mult criza în educație și formare.

Estimările incluse în raport arată că tranziția către o economie verde va crea 8,4 milioane de locuri de muncă pentru tineri până în 2030. Potrivit unei analize PwC UK, pentru fiecare loc de muncă verde creat, alte 1,4 noi locuri de muncă noi îi pot fi atribuite, iar multiplicatorul este chiar mai mare în sectoare precum energie, utilități și producție.

Tranziția către o economie verde necesită o schimbare a tipurilor de locuri de muncă și o transformare a modului în care oamenii lucrează. Gestionarea acestei schimbări presupune calificare, recalificare și perfecționare, care vor avea un impact triplu: vor contribui la reducerea emisiilor de carbon, reducerea inegalității și gestionarea crizei șomajului în rândul tinerilor, arată raportul.

Presiunea pentru dezvoltarea de competențe în domeniul economiei verzi este resimțită și mai mult în contextul în care ritmul de reducere a emisiilor de carbon trebuie să crească de 11 ori comparativ cu media globală realizată la începutul anilor 2000 pentru a atinge obiectivele climatice de la Paris.

Prin urmare, va crește cererea pentru anumite locuri de muncă (ex. în construcții), va schimba natura altora (ex. întreținerea vehiculelor electrice este diferită de cea a mașinilor pe benzină), va crea noi locuri de muncă (ex. mai mulți experți în sustenabilitate) și chiar va elimina unele existente.

Un nou studiu realizat de Deloitte arată că schimbările climatice și sustenabilitatea vor deveni factori din ce în ce mai importanți în recrutare și retenția angajaților. Peste 40% din persoanele din Generația Z (născuți între 1995 și 2004) și Millennials (născuți între 1983 și 1994) și-au schimbat locul de muncă sau sectorul de activitate din cauza preocupărilor legate de efectele schimbărilor climatice sau intenționează să o facă în viitor.

Pentru raportul „2023 Gen Z and Millennial Survey”, Deloitte a intervievat aproape 23.000 de persoane din cele două generații, din 44 de țări. Concluziile arată că schimbările climatice reprezintă o preocupare majoră pentru Generația Z și Millennials, aproximativ 60% dintre respondenți declarând că s-au simțit neliniștiți cu privire la problemele legate de mediu în ultima lună, iar peste 70% că încearcă în mod activ să minimizeze impactul lor asupra mediului.

Potrivit Deloitte, este probabil ca aceste preocupări să aibă un impact asupra eforturilor de recrutare și de reținere a forței de muncă în cadrul companiilor – aproximativ 55% dintre respondenți au declarat că, înainte de a accepta un loc de muncă, se interesează despre impactul și politicile de mediu ale brandurilor. De asemenea, peste 40% dintre respondenți au schimbat sau intenționează să schimbe locul de muncă din cauza preocupărilor legate de schimbările climatice.

Mai mult, 50% dintre cei din generația Z și 46% dintre mileniali fac presiuni asupra companiilor pentru a lua măsuri în ceea ce privește combaterea efectelor schimbărilor climatice.

Raportul complet este disponibil aici.

Conform LinkedIn Jobs on The Rise, rolul de Sustainability Manager se află pe locul 2 în lista job-urilor cu cea mai rapidă creștere în Marea Britanie (detalii aici). Alte roluri din acea listă sunt: Customer Success Consultant, Security Operations Centre Analyst, Chief Growth Officer etc.

Informațiile vin în contextul în care un nou studiu realizat de LinkedIn arată că aproape 20 de milioane de britanici iau în considerare schimbarea rolurilor în 2023, jumătate dintre ei (50%) spunând că sunt încrezători în asigurarea unui nou loc de muncă și puțin sub 1 din 5 spun că nu sunt încrezători (19%).

Totodată, funcția de manager de sustenabilitate se află pe listele “Jobs on the Rise” din 13 țări, printre care Australia, Brazilia, Franța, Germania, India, Arabia Saudită și Statele Unite.

Deși numărul locurilor de muncă în domeniul sustenabilității sunt în plină expansiune, există o confuzie în rândul specialiștilor și al celor care vor să lucreze în acest domeniu, în ceea ce privește pachetele salariale standard, titlurile definite, responsabilitățile și competențele „verzi” necesare pentru aceste job-uri.

Definirea unui loc de muncă “sustenabil” este dificilă. Este o profesie nouă, aflată într-o perioadă de creștere intensă. Bugetele în expansiune ale companiilor, angajamentele ambițioase de tip net-zero și o atenție sporită din partea investitorilor conduc la acest sentiment de confuzie.

“Piața locurilor de muncă în domeniul sustenabilității este în plină expansiune. Niciodată nu a existat un moment mai bun pentru a urma o carieră în domeniul sustenabilității”, a declarat Katie Kross, un specialist în domeniul sustenabilității la Fuqua School of Business de la Universitatea Duke, care observă piața de aproape două decenii.

Dar să ai o carieră în sustenabilitate nu este la îndemână. Există puține analize comparative ale salariilor și o confuzie predominantă între angajați și angajatori din cauza lipsei unor indicatori cheie de performanță (KPI) definiți sau a rolurilor și responsabilităților individuale. Ne lipsește și claritatea cu privire la ce aptitudini sunt necesare pentru un job în sustenabilitate – ele pot însemna lucruri diferite în sectoare, industrii și zone geografice diferite. De asemenea, departamentele de sustenabilitate din cadrul companiilor trec de la angajarea unor roluri generaliste largi la angajarea de specialiști.

Pentru a face față provocărilor globale de astăzi în materie de sustenabilitate, companiile au nevoie de mai mult decât câțiva directori responsabili de sustenabilitate – au nevoie de o „armată de angajați”, în toate domeniile de activitate, care să țină cont de sustenabilitate în deciziile lor de zi cu zi.

Asta înseamnă designeri de produse, manageri de aprovizionare, economiști, oameni de știință, arhitecți și mulți alții care au cunoștințele necesare atât pentru a recunoaște practicile nesustenabile, cât și pentru a găsi modalități de îmbunătățire a sustenabilității pentru sănătatea generală a companiilor lor și a planetei.

În SUA, locurile de muncă din sectoarele energiei regenerabile și mediului au crescut cu 237% în ultimii cinci ani. La nivel mondial, se preconizează că tranziția de la combustibilii fosili la energia regenerabilă va duce la o creștere netă a locurilor de muncă în sectorul energetic

Conform datelor furnizate de eJobs, cel mai mare portal de joburi din România, pe data de 24 mai 2023, în platforma erau disponibile 950 de joburi care aveau în job description unul dintre următoarele cuvinte: sustenabil, sustenabilitate, sustainability. Este vorba despre 950 de joburi dintr-un total de 34.5k joburi existente pe eJobs.ro, iar distribuția lor este următoarea:pe domenii de activitate:

- administrație / sector public – 11 joburi
- agro – 13 joburi
- industria alimentară – 13 joburi
- bănci / servicii financiare – 89
- call center / BPO – 31
- industria chimică – 9 joburi
- retail – 488 joburi
- construcții – 40 de joburi
- energetică – 8 joburi
- farma – 4 joburi
- imobiliare – 8 joburi
- IT / Telecom – 14 joburi
- auto – 37 de joburi
- media / internet – 9 joburi
- medicină / sănătate – 10 joburi
- naval / aeronautic – 100 de joburi
- petrol / gaze – 23 de joburi
- prestări servicii – 28 de joburi
- producție – 31 de joburi
- protecția mediului – 2 joburi
- industria textilă – 5 joburi
- transport / logistică – 24 de joburi
- turism / horeca – 102 joburi

pe niveluri de experiență*:

- fără experiență – 289 joburi
- entry level – 791 joburi
- mid-level – 486 joburi
- senior level (>5 ani) – 66 joburi
- manager / executiv – 38 joburi

*numărul total depășește 950 deoarece sunt angajatori care, pentru același job, bifează două niveluri de experiență (ex: entry si fără experiență).

Aproape toate joburile sunt scoase în piață de angajatori din România, doar 17 fiind pentru străinătate.

Doar 8 din cele 950 de joburi sunt remote și aproape jumătate din joburi aparțin angajatorilor din București.

ALTE LINK-URI / SURSE UTILE

[do_widget id=g5plus-posts-2]

Enter your keyword

post

SustainAbility Talks #28: România sustenabilă: cine face schimbarea

SustainAbility Talks #28: România sustenabilă: cine face schimbarea