Sustainability Talks #25

Marți, 25 februarie, Ambasada Sustenabilității în România a organizat dezbaterea Sustainability Talks #25, pe tema calității aerului în marile orașe, la care au participat Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Oana Neneciu, director executiv Ecopolis, László Borbély, consilier de stat, coordonator Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Guvernul României, Dragoș Tuță, președinte Ambasada Sustenabilității în România și Doru Mitrana, în calitate de moderator și președinte al Asociației MaiMulteVerde.

Dezbaterea a urmărit identificarea priorităţilor naţionale pentru îndeplinirea a două dintre cele 17 obiective promovate de Ambasada Sustenabilității: obiectivul numărul 3 „Sănătate și bunăstare” și obiectivul numărul 11 „Orașe și comunități sustenabile”.

Invitații au vorbit despre o nouă taxă: taxa de garanție pe ambalajele reciclabile, despre renunțarea la taxa „Oxigen” de către Primăria Capitalei, despre înființarea unui centru național de prognoză în ceea ce privește calitatea aerului, despre statistica îngrijorătoare a privind numărul persoanelor care mor anual din cauza poluării aerului, despre dezvoltarea unei reţele independente de senzori sau despre faptul că anul acesta nu se va lua în calcul o nouă taxă auto.

Ambalajele reciclabile, materie primă pentru industrie

Printre noutățile oferite în cadrul dezbaterii în contextul discuțiilor despre impactul gestionării defectuoase a deșeurilor asupra calității aerului, ministrul Mediului, Costel Alexe a anunțat introducerea taxei depozit pe ambalajele reciclabile. Ministrul a menționat o întâlnire de lucru, care a avut loc ieri (24 februarie) la minister „cu toată industria, de la producători, la colectori, la salubriști, pentru că vom introduce în România sistemul garanției pe ambalaje, astfel încât pentru sticle, PET, doze de aluminiu și celelalte ambalaje folosite în comerț, vom introduce această garanție depozit, pentru că nu mi se pare firesc să le vezi întinse peste tot. Să rămână și să fie materie primă pentru industrie”.

Legat de taxa “Oxigen” pe care primarul Gabriela Firea a anunțat azi că nu o va pune în aplicare, ministrul Mediului a specificat că este vorba despre „aceeași taxă de oxigen despre care, atunci când a venit în ianuarie la minister, doamna primar a spus că este foarte bună, deja produce efecte, delimitează zonele unde să fie aplicată, avea panourile care să informeze cetățenii și astăzi anunță că o elimină. În România, autoritățile publice ar trebui să facă consultare publică”.

Costel Alexe: Fără taxă auto anul acesta

Referindu-se la taxa auto, Costel Alexe a ținut să menționeze că anul acesta nu ia în calcul o nouă taxă „S-a tot discutat de taxa auto, de impozit. Am declarat că, pentru acest an, Guvernul României nu ia în calcul acest lucru, dar în viitor, după ce vom face consultare publică cu societatea românească şi vom avea corespondenţă cu Bruxelles-ul, vom vedea ce facem. Eu cred că astăzi soluţia în România este electricul şi transportul public în comun”.

László Borbély: Fără taxa auto am devenit cimitirul de mașini al Europei

Mașinile poluante reprezintă una dintre principalele cauze ale poluării aerului, a susținut. Faptul că, din 2016, taxa auto de înmatriculare a fost eliminată, a condus la creșterea foarte mare a numărului de mașini mai vechi de 10 ani ce circulă în marile orașe, în special în București.

„Timp de doi ani și jumătate am fost la cârma ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. (…) Din 2011 avem o lege foarte clară privind calitatea aerului care spune următoarele: autoritatea publică locală trebuie să facă un plan integrat și de aplicare în timp a acestor măsuri. Între 2010 și 2011, apropo de mașini și poluare, una dintre cele mai importante motive pentru o calitate precară a aerului, am scos din circulație 300.000 de mașini mai vechi de 10 ani de zile, am introdus acea mult hulită taxă de înmatriculare prin care am redus la 9% în acea perioadă mașinile mai vechi de 10 ani de zile. (…) Din păcate, a fost o decizie a Curții Europene, care cred totuși că a fost benefică din acest punct de vedere.

În 2016, după alegeri a fost scoasă această taxă. Ce a însemnat scoaterea acestei taxe? 640.000 de mașini mai vechi de 10 ani care au fost introduse în România în 3 ani de zile. Practic, am devenit cimitirul Europei din acest punct de vedere.

Proiect de 17 milioane de euro pentru un centru de prognoză a calității aerului

Pe de altă parte, Costel Alexe a anunțat că în momentul de față există un proiect care a costat 17 milioane de euro, „prin care vrem să facem un centru de prognoză în ceea ce privește calitatea aerului, astfel încât noi, cetățenii români, să putem ști dinainte care sunt zonele poluate. Va dura 1-2 ani. Suntem la stadiul de proiect. Avem pilot în 3 orașe, unde îl vom implementa cât se poate de repede, vom avea prognoza meteo plus toată baza de date cu acești poluatori, ca atunci când luăm decizia să plecăm undeva sau să ieșim la plimbare, măcar să știm la ce riscuri ne expunem”.

Ministrul Mediului a recunoscut importanța rețelei independente de senzori

Ministrul a mai spus că, în luna martie, împreună cu societatea civilă va fi constituit un grup de lucru cu scopul de a fi creată o reţea comună de monitorizare a calităţii aerului în care să fie luate în calcul atât datele din rețeaua naţională de monitorizare, cât și din rețeaua independentă de senzori.

“Eu am salutat iniţiativa societăţii civile privind Reţeaua independentă de măsurare a calităţii aerului, cu aceşti senzori. Am stabilit să facem un grup de lucru astfel încât, pe lângă Reţeaua Naţională de Măsurare a Calităţii Aerului, să dezvoltăm o reţea independentă de senzori, care să ne furnizeze în timp real date sau să facem un model numeric, mult mai transparent şi mult mai bun. Fac încă o dată apel către administraţiile publice din ţară să-şi urgenteze realizarea planurilor integrate de calitate a aerului şi să realizeze rapoarte privind starea de sănătate a populaţiei. La urma urmei, ce ne interesează pe noi ca Guvern este să fim transparenți, iar cetățenii României să aibă încredere că, prin politicile de mediu pe care noi le facem, suntem interesați de aerul curat”.

31 de stații noi în  Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului

Totodată, Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului se află într-un amplu proces de modernizare: „Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului, cu toate carenţele ei, este singura acceptată ca şi furnizor de date în raport cu Comisia Europeană. Avem ceva lacune, cu suficient de multe zile pe an în care nu a funcţionat din cauza managementului prost. Astăzi, suntem într-un proces de modernizare, iar de la 148 de staţii cât are astăzi Reţeaua Naţională, vrem să mai avem 14 staţii cu bani de la Administraţia Fondului pentru Mediu, şi alte 17 cu bani prin POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare). Până la urmă, nu ne interesează să arătăm noi Comisiei Europene că România face eforturi sau că stăm bine şi că avem mai puţin de 35 de zile depăşiri. Noi, ca stat şi Guvern, ne interesează să oferim cetăţenilor noştri măsurile pe care le impunem administraţiilor publice locale, să oferim cetăţenilor României un aer curat. Calitatea aerului nu trebuie să aibă culoare politică”.

Peste 23.000 de români mor în fiecare an din cauza poluării

Ministrul Mediului a pus pe tapet și statistica privind numărul deceselor datorate aerului poluat. „Pe mine mă surprinde că în fiecare an mor 23.000 de români din cauza poluării și din cauza calității precare a aerului și nimeni nu consideră că am avea o reală problemă și, din păcate, nu s-a discutat acest fenomen. Nu o spunem noi ca minister, o spune Organizaţia Mondială a Sănătăţii care are în spate inclusiv date de la Agenţia Europeană de Mediu”.

Traininguri pentru angajații din insitituțiile publice

În încheierea evenimentului, Oana Neneciu a atras atenția asupra persoanelor care lucrează în insitituții de mediu, dar care nu au pregătirea necesară și că acest lucru reprezintă „o problemă” ce trebuie rezolvată. „Aș vrea să aduc din nou în discuție faptul că site-ul calitateaer.ro nu funcționează nici la ora actuală. Trebuie ca măcar acea hartă să funcționeze. De asemenea, vă rog, ca pe lângă grupul de lucru cu noi, vă rugăm ca oamenii din instituții care răspund în mod iresponsabil cetățenilor și să participe la traininguri. Din Agenția Națională pentru Protecția Mediului, din Ministerul Mediului. Să înțelegm că avem probleme, să ni le asumăm, pentru că altfel nu avem nicio șansă”, a transmis directorul executiv al Ecopolis.

Ambasada Sustenabilității, gazda care pune la aceeași masă mediul de afaceri, mediul neguvernamental și mediul politic

„În acest moment, credem că este foarte important să reușim să ne așezăm cu toții la masă, să ne oprimi puțin din a căuta vinovați și din a arunca vina dintr-o parte în cealaltă și să reușim să construim împreună. Transparența a fost azi, la dezbatere, cuvântul de ordine, transparența înstituțiilor publice și a mediului privat și chiar a societății civile, în primul rând către cetățeni. Credem că este tema primordială pentru a construi o societatea sustenabilă pentru generațiile viitoare”, a declarat la finalul dezbaterii Dragoș Tuță, președinte Ambasada Sustenabilității în România.

„Este un exemplu de bună practică în privința colaborării între instituții, lucru de care avem mare nevoie acum în România, pe teme precum a fost cea de astăzi – calitatea aerului, dar și pe orice altă temă legată de sustenabilitate, de dezvoltarea durabilă a României în viitor, fie că vorbim de sănătate, de mediu, de dezvoltare economică durabilă. Toate aceste lucruri își găsesc aici la Ambasada Sustenabilității o gazdă care să pună laolaltă, pe de o parte, mediul de afaceri, mediul neguvernamental, dar și mediul politic, astfel încât din această conlucrare să rezulte soluțiile de care avem cu toții nevoie”, a declarat Doru Mitrana, moderator al dezbaterii și președinte al Asociației MaiMultVerde.

Înregistrarea integrală a dezbaterii:

Ambasada Sustenabilităţii susţine contribuţia mediului de afaceri din România la îndeplinirea obiectivelor naţionale şi globale de sustenabilitate.

Ambasada Sustenabilității în România (ASR) este o inițiativă independentă cu scop nelucrativ, ce promovează sustenabilitatea și dezvoltarea de competențe, programe și parteneriate specifice între entități din mediul de afaceri, societatea civilă și sectorul public din România, pentru alinierea la Agenda 2030 și atingerea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă.