Soluții pentru un București mai verde: transport alternativ, transport comun și spații pietonale

Soluții propuse de Grațian Mihăilescu și Adrian Mihălțianu.

Transportul în comun, folosirea bicicletei, tramvaie, troleibuze sau autobuze verzi, sunt trendurile mobilității urbane în multe țări de pe glob și asta din cauza schimbărilor climatice, din cauza poluării, din cauza amprentei de carbon.

Capitala României este pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește calitatea aerului şi nivelul zgomotului, doar 22% dintre locuitorii intervievați arătându-se mulțumiți de cât de curat este aerul pe care îl respiră, potrivit datelor Oficiului European de Statistică.

Business Insider a realizat un top al oraselor europene în care traficul este unul de coșmar, pe baza unor cifre adunate de TomTom – companie de harți si navigatoare, iar București este pe primul loc din acest punct de vedere.

Viitorul transportului urban este unul integrat, unde tehnologia se combină cu cultura urbană modernă, ce ține de folosirea bicicletei sau a mijloacelor de transport în comun. Vedem tot mai multe exemple de orașe care aplică soluții inteligente, integrate, pentru a avea un trafic fluid și un sistem de transport în comun modern și eficient gestionat.

E nevoie de soluții tehnologice performante, eficiente din punct de vedere al costurilor și prietenoase cu mediul înconjurător. Pe lângă aceste soluții inteligente, trendurile globale urbane de mobilitate pun accent pe folosirea bicicletei, care poate înlocui mașina, mai ales pentru deplasări scurte.

Cultura bicicletei devine din ce în ce mai prezentă, orașe ca și Amsterdam și Copenhaga fiind deja bune exemple ale mobilității urbane.

Propuneri pentru un București mai curat, cu un trafic mai fluid și cu cetățeni mai sănătoși

Cum putem reduce nivelul zgomotului în București? Cum putem avea o calitate a aerului mai bună? Cum putem avea un trafic mai eficient? Simplu: cultura bicicletei trebuie să devină mai răspândită, transportul urban trebuie să fie modernizat, conectivitatea să fie mai bună și spațiile pietonale trebuie să fie mai multe și mai prietenoase. 

Cultura bicicletei

Potrivit UrbanizeHub, în Copenhaga bicicletele au depășit numărul mașinilor pentru prima dată în istoria modernă a orașului. Deoarece congestionarea traficului este o problemă majoră în orașele din întreaga lume, capitala daneză a reușit să demonstreze viabilitatea bicicletelor ca soluție a transportului urban.

În 2015, Copenhaga a fost desemnat orașul cel mai prietenos din lume pentru mersul pe bicicletă, conform indicelui realizat de Copenhagenize, urmat de Amsterdam, Utrecht, Strasbourg, Eindhoven. Singurul oraș dinspre Estul Europei care a atins o poziție în top este Ljubljana, pe poziția a 13-a, care a și primit titulatura de Capitală Europeană Verde în 2016.

Numerele spun totul, deoarece călătoriile cu bicicleta în Copenhaga au crescut cu 68% în ultimii 20 de ani și au fost înregistrate peste 35.000 de biciclete pe parcursul anului 2014.

Totalul zilnic estimat de 266.000 de biciclete depășește în mod clar cele 253.000 de mașini și cu atât mai mult cele numai 100.000 de biciclete înregistrate în 1970. Aceasta este evoluția orașului Copenhaga, similară cu ceea ce s-a întâmplat în Amsterdam.

În anii 1960, orașele olandeze erau din ce în ce mai agitate pentru automobiliști, mașinile fiind considerate transportul viitorului. A fost nevoie de taxele intolerabile din partea autorităților, de decese ale copiilor în trafic – și de activism feroce – pentru a transforma Amsterdamul în orașul bicicletelor de astăzi.

Transport urban

„Un oraș prosper nu e unul în care cei mai săraci își pot cumpăra mașini, ci în care cei bogați preferă să circule cu transportul în comun.” – Enrique Peñalosa, primar Bogota

Până în 2020, primăriile de sector din București pot accesa fonduri europene, ceea ce le va permite să aibă investiții în transport urban și piste de biciclete. Ceea ce este important este ca aceste investiții să se realizeze conform nevoilor cetățenilor și pentru cetățeni.

Este important ca administrația locală să înțeleagă că investițiile în mobilitatea urbană integrată și utilizarea tehnologiilor inovative trebuie să aibă că obiectiv final crearea unui impact pozitiv asupra calității vieții oamenilor, protejarea mediului și dezvoltarea sustenabilă a mediului de afaceri și a comunităților. Comunitatea trebuie să fie pe primul loc.

Conectivitatea este foarte importantă pentru dezvoltarea unui oraș, dar și pentru zonele peri-urbane. O bună conectivitate înseamnă că oamenii, investitorii și turiștii pot ajunge mai ușor în oraș.

O bună conectivitate înseamnă și că cetățenii pot ajunge mai ușor în țară sau străinătate. Cu cât fluxul acesta este mai mare și mai intens cu atât economicul crește. De aceea e importantă infrastructura conectivă metropolitană, pentru fluxul oamenilor și bunurilor în zonele suburbane și peri-urbane.

Aleile și zonele pietonale precum și pistele de biciclete țin de partea de conectivitate, însă țin și de calitatea vieții, deoarece cu cât un oraș are mai multe zone pietonale și piste de biciclete, cu atât cetățenii sunt mai sănătoși.

Spații pietonale

Cărți precum “Orașe pentru oameni” a lui Jan Gehl, sau “Orașul fericit” a lui Charles Montgomery, au fost traduse în limba română și oferă un set de recomandări concrete de spații urbane amenajate sau reamenajate pentru ca oamenii să se bucure de ele.

Amenajarea spațiilor verzi, regenerarea urbană a cartierelor de blocuri, introducerea mobilierului urban, reabilitarea centrelor istorice și civice, toate țin de spații urbane care să fie folosite de cetățeni, toate țin de investiții în calitatea vieții. S-au făcut multe investiții de acest gen în România, însă suntem departe de orașe ca Amsterdam, Copenhaga, New York, Paris sau Vancouver.

New York, Paris, Melbourne și Vancouver – ce au în comun? Acestea sunt considerate pe scară largă ca fiind printre orașele cu cei mai mulți pietoni.

De ce e nevoie de această abordare urbanistică de dezvoltare a unui oraș pe care să-l parcurgi mergând? De ce e nevoie de “walkable cities”?

Cu cât un oraș poate fi parcurs mai ușor pe jos, cu cât acesta are mai multe spații pietonale, cu atât oamenii care trăiesc în acel oraș sunt mai sănătoși. Deci nu e vorba doar de reducerea poluării sau reducerea traficului de mașini, ci pur și simplu de comunități mai sănătoase.

Studiul, publicat în Jurnalul Internațional de Igienă și Mediu Sănătos de către un grup de cercetători de la Universitatea din Hong Kong și Universitatea Oxford, a oferit dovezi convingătoare despre legătura benefică dintre orașele “walkable”  și rezultatele tensiunii arteriale.

Poate suna a clișeu, însă orașele cu mulți pietoni sunt mai aproape de inimile oamenilor. Drumul către o comunitate sigură, sănătoasă este în interiorul unui oraș “walkable”.

Transportul urban, cultura bicicletei și spațiile pietonale sunt trenduri de mobilitate urbană în viziunea celor mai inovatori administratori ai orașelor. Aceste trenduri ar trebui să devină obișnuință și în București, așa cum s-a întâmplat în celelalte orașe despre care am vorbit aici, toate ținând de o cultură urbană modernă, în care cetățeanul și nevoile sale sunt prioritare.

Soluții pentru mediu: un oraș mai verde lipsit de poluare

Bucureștiul este situat într-o zonă pentru care prognozele climatologilor indică o încălzire puternică în următoarele decenii, cu până la 6 grade Celsius temperatură medie, în special vara, la finalul secolului. Actualmente, Bucureștiul are o temperatură medie de 31°C în lunile iulie și august. O medie prognozată de 32,5°C la orizontul anilor 2030 și de 37°C la final de secol va aduce cu sine o serie de probleme grave, care pun în pericol viața umană.

Prognozele Agenției Europene de Mediu pentru București arată peste 50 de zile cu temperaturi de >35C pe an după 2070

Având în vedere că aceasta este temperatura medie, ne putem aștepta la săptămâni în care maxima zilnică trece de 40°C zile la rând, iar pe timpul nopții temperaturile depășesc 25°C, ceea ce va duce nu doar la un disconfort sporit, ci și la zeci de mii de decese pe an din cauza caniculei. Deși aceste prognoze par a fi pentru o perioadă îndepărtată, efectele încălzirii globale se resimt chiar acum, iar măsurile trebuie luate din timp dacă vrem să prevenim niște catastrofe cu costuri mult mai mici decât cele necesare îndepărtării efectelor acestora.

Cum va trebui să se adapteze Bucureștiul la noile realități climatice

Orașul va trebui să-și schimbe ritmul pentru a se adapta la un climat mult mai cald, în condițiile în care nu poate exclude valurile de frig extrem pe timpul iernii cauzate de fenomenul divizării vortexului polar (la rândul său, un efect al încălzirii climei). Efectele financiare vor fi drastice: de la factura la energie mult mai mare pe timpul verii, la apariția tot mai deasă a fenomenelor extreme de genul poleiului care a distrus sute de copaci în iarna lui 2018.

Aceste fenomene extreme nu sunt o noutate pentru zona Bucureștiului, dar specialiștii se așteaptă ca frecvența acestora să crească. Una este să ai o furtună majoră pe secol, cu efecte devastatoare asupra vieții umane, naturii și infrastructurii, alta este ca astfel de furtuni să aibă loc la fiecare două-trei decenii sau chiar mai des, la câțiva ani distanță.

Îndesirea fenomenelor extreme poate duce la costuri uriașe, fără ca orașul să mai aibă timpul necesar să-și revină complet de pe urma acestora. În plus, dacă furtunile majore atrag atenția mass-media, există tendințe pe termen mediu și lung care sunt la fel de periculoase, dar trec mai degrabă neobservate.

Se va schimba foarte rapid, la nivel de decenii, și distribuția faunei și florei – deja avem specii de insecte care erau întâlnite până acum în spațiul mediteranean, unele dintre ele purtătoare de virusuri periculoase.

Anii cu secete prelungite pot duce la incendii masive în pădurile care împrejmuiesc orașul, similar cu cele care au avut loc lângă Berlin în 2018. Dar seceta prelungită duce și la schimbări în pânza freatică, precum și în sursele de apă de care se folosesc cele două milioane de locuitori ai Capitalei.

În plus, poluarea aerului este o problemă acută în București, cu zone în care emisiile de microparticule cancerigene depășesc de șase-șapte ori valorile admise. De asemenea, suprafețele betonate extinse și prăfuite, poluarea Dâmboviței și a pădurilor adiacente orașului, precum și  prezența gropilor de gunoi în aer liber duc la o calitate scăzută a vieții. Bucureștiul are nevoie de măsuri urgente în toate aceste privințe dacă vrea să devină cu adevărat o capitală europeană.

În acest context, edilii nu mai pot continua în stilul business as usual, pentru că amânarea unor măsuri care trebuie luate astăzi va duce la pierderi de vieți omenești, precum și la o diminuare drastică a nivelului de trai. Acest lucru va determina un exod al populației spre alte zone mai primitoare, în special a locurilor de muncă cu înaltă calificare, o sursă majoră de venituri pentru bugetul local.

Evident, arsenalul de măsuri necesare este prea vast pentru un articol de sinteză. Dar iată câteva măsuri care se pot lua imediat pentru a combate rapid și ieftin efectele poluării și încălzirii climatice.

Elemente care afectează puternic starea de sănătate în mediul urban

1. Poluarea aerului

Poluarea aerului omoară de 10 ori mai mulţi români decât accidentele rutiere. Conform Health Observatory Romania, 23.960 decese premature s-au produs în 2016 în România din cauza poluării cu particule în suspensie. Emisiile de noxe provenite de la traficul rutier reprezintă peste 80% din poluarea la nivelul străzii în orașele similare Bucureștiului.

La nivelul străzii, 60-70% din poluarea periculoasă provine de la mașinile diesel, prin microparticulele cancerigene PM2,5. Restul este compus din microparticule create în urma uzurii anvelopelor și a plăcuțelor de frână.* Peste 50% din particulele periculoase sunt prezente în aer prin fenomenul de resuspensie, adică ridicarea la nivelul căilor respiratorii în urma trecerii mașinilor.

Fenomenul este amplificat de absența copacilor și de suprafețele betonate mari, care amplifică încălzirea la nivelul solului și cresc cantitatea de praf uscat care se ridică la nivelul căilor respiratorii.

Combaterea eficientă a poluării aerului la nivel stradal

Conform mai multor studii, există trei măsuri rapide și ieftine care pot fi luate pentru combaterea poluării la nivelul străzii.

• Plantarea de tufișuri și arbuști pentru delimitarea zonei carosabile de zona pietonală este mult mai eficientă decât spațiile cu gazon (nu necesită irigare repetată și opresc mult mai bine valul de poluare din zona traficului urban).

 

• Spălarea carosabilului cu jet puternic de apă diminuează cu cel puțin 50% concentrația microparticulelor periculoase, pentru că împiedică fenomenul de resuspensie
• Taxarea diferențiată sau interzicerea mașinilor diesel în mediul urban ar duce la diminuarea rapidă a peste 60% din poluarea cu microparticule
• Înlocuirea gazonului irigat cu plante de tip sedum, rezistente la secetă și intemperii – gazonul necesită întreținere costisitoare și irigare; există zeci de specii de plante verzi care pot înfrumuseța spațiile publice fără să mai aibă nevoie de cantități mari de apă sau de intervenții repetate. Multe dintre acestea pot filtra poluarea chiar mai bine decât gazonul.

2. Fenomenul insulei de căldură

Din cauza suprafețelor betonate mari, de culoare închisă, se înregistrează la nivelul solului (dar și a orașului în general) fenomenul insulei de căldură: temperaturile sunt mai mari cu 3-4 grade Celsius decât în zona periurbană.

La nivelul suprafețelor betonate sau acoperite cu materiale asfaltice închise la culoare, temperatura poate fi cu peste 20°C mai mare decât la nivelul suprafețelor verzi.

Combaterea eficientă a fenomenului insulei de căldură

• Plantarea de tufișuri și arbuști la nivel stradal asigură și o scădere a temperaturii la nivelul solului cu cel puțin 10°C. Tufele sunt esențiale și pentru supraviețuirea păsărilor de talie mică. Acestea, la rândul lor, se hrănesc cu insecte (țânțari, muște etc.), ceea ce reduce și necesitatea folosirii de insecticide poluante în mediul urban

Nu e nevoie de soluții high-tech sau costisitoare; banalele tufe cu flori rezistă și în mediile mediteraneene secetoase și pot transforma Bucureștiul

• Transformarea spațiilor abandonate sau neutilizate în mici oaze de verdeață. Spații relativ mici, de câțiva metri pătrați, pot fi reamenajate pentru a întrerupe suprafețele betonate extinse de la nivelul străzii.

Distrugerea spațiilor verzi din jurul blocurilor și transformarea lor în parcări de suprafață betonate este un dezastru pentru calitatea vieții în cartierele de blocuri

• Transformarea acoperișurilor clădirilor în acoperișuri verzi (green roofs) asigură atât o izolare mult mai bună a clădirii, cât și beneficii diverse:

• Scăderea temperaturii la nivelul acoperișului cu cel puțin 20°C pe timpul verii și izolarea față de temperaturile extreme pe timpul iernii

• Reținerea apelor pluviale în condiții de aversă, ceea ce permite scurgerea controlată a acestora și evitarea fenomenului de inundație

• Crearea unui mediu propice pentru polenizatori și păsări, fapt care contribuie la biodiversitatea urbană
• Reducerea costurilor de reabilitare a blocului respectiv, pentru că un acoperiș verde necesită înlocuirea membranei la circa 50 de ani, față de 20 de ani în mod normal

Acoperișurile verzi diminuează fenomenul insulei de căldură și arată superb

Ce presupune un acoperiș verde

Crearea unui acoperiș verde ține cont de câteva elemente:

• Rezistența clădirii și greutatea/mp permisă de acoperiș
• Asigurarea unui ecosistem care să nu necesite irigare sau să aibă nevoie doar de intervenții minimale
• Costuri

Rezistența clădirii – majoritatea blocurilor din București permit o încărcare a acoperișului de până la 200 kg/mp. Un acoperiș verde ușor poate duce la o încărcare maximală, cu tot cu apa pluvială reținută, de 150 kg/mp

Ecosistem cu întreținere minimală – se va evita plantarea de gazon și se va planta vegetație de tip sedum și alte plante rezistente la secetă, capabile să rețină apa și care nu necesită irigare

Costuri – depind de complexitatea proiectului. Un acoperiș verde simplu diferă de unul realizat sub forma unui miniparc la înălțime. Pot fi accesate fonduri europene pentru proiecte pilot.

Bucureștiul are nevoie de strategii de reziliență

Măsurile expuse mai sus sunt doar o mică parte din seria de acțiuni pe care PMB și primăriile de sector trebuie să le ia urgent pentru a pregăti Bucureștiul să facă față noilor realități climatice.

Dar sunt în general ieftine și ușor de pus în practică. În plus, au un efect imediat și de durată, fără să necesite investiții complicate și sisteme costisitoare de întreținere. Dimpotrivă, majoritatea nu necesită intervenții ulterioare și deblochează astfel fonduri pentru alte investiții de dorit în oraș (sisteme de reciclare a deșeurilor, sisteme de transport în comun electrice șamd).

La fel de important este ca edilii să evite măsurile stupide luate doar pentru a rezolva probleme acute fără a gândi în perspectivă. De exemplu, poluarea cu gunoaie poate fi redusă nu doar prin incineratoarele dorite de PMB (care ar polua aerul, în schimb), ci mai ales printr-un sistem de reciclare modern; înverzirea orașului nu se face cu gazon care consumă imense cantități de apă și este foarte scump de întreținut, ci cu plante adaptate climei actuale; toaletarea copacilor nu se face prin tăieri brutale a coronamentului; pistele de bicicliști nu se fac înghesuite pe trotuar, ci pe carosabil șamd.