Seria de dialoguri inițiată de Asociația Profesională pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS) continuă cu domnul Ionut Ciurea de la Pro Infrastructura

#SafeInfrastructure 

La inițiativa APMGS, din care facem parte, seria de dialoguri despre siguranța rutieră sub aspectul sănătății structurale a acesteia – continuă. De această dată, specialistul care a explicat ce se poate face în acest sens este Ionuț Ciurea, Director Executiv la Asociația Pro Infrastructura.

Mai jos sunt cele mai importante lucruri cu care rămânem din explicațiile domnului Ciurea.
Interviul complet poate fi parcurs aici: link către blog/ site APMGS.

 APMGS: Cum vedeți în acest moment infrastructura de transport a României, dacă ne referim la siguranța rutieră a acesteia? Ce credeți că trebuie îmbunătățit?

Infrastructura rutieră în România nu este, structural, sănătoasă. Nu are cum să fie atât timp cât România are 85 de morți pe șosele la fiecare milion de locuitori în fiecare an, aproximativ dublul mediei Uniunii Europene și de 4 ori și ceva cât Suedia, liderul la siguranță rutieră în UE, cu doar 20 de decese anuale la milionul de locuitori.
Cauzele sunt multiple, accidentele grave și mortale fiind rezultatul unei combinații… mortale de incompetență, nepăsare și prostie.
Sunt foarte multe lucruri care trebuie îmbunătățite, de la capacitatea administrativă a administratorului drumului care trebuie să se asigure că elementele de siguranță ale drumului te salvează când șoferul greșește și până la buna educare a șoferilor în școli și în buzunare (amenzi drastice pentru fapte grave).
Drumul trebuie proiectat luând în seamă ceea ce se cheamă human factors, psihologia umană, ergonomia (simplitate, claritate), iar elementele de siguranță CORECT proiectate și executate trebuie menținute în bună stare de funcționare (indicatoare, parapete, catadioptrii, plase de protecție, garduri, sisteme de evacuare ape pluviale, calitatea asfaltului și, nu în ultimul rând, marcajele).

APMGS: Care sunt principalele recomandări pe care le puteți face și care credeți că influențează direct siguranța infrastructurii de transport de la noi?
Drumul (cu tot ce înseamnă el, de la gard de protecție la asfalt și marcaje) trebuie în așa fel proiectat și executat încât să te salveze când greșești. Asta înseamnă să includă toate elementele de siguranță rutieră necesare și să aibă o geometrie decentă și noduri sigure, chiar dacă nu e autostradă sau drum expres.
Traficul de tranzit trebuie scos din cât mai multe localități (centuri, autostrăzi și drumuri expres), iar ce rămâne în localitate trebuie să respecte pietonii cu vorba bună, dar și cu amenzi și măsuri care sunt gândite în primul rând pentru pietoni și bicicliști, nu pentru șoferi. Se moare prea mult în orașe, chiar pe trecerile de pietoni. Creșterea siguranței rutiere trebuie să fie un efort al întregului stat și al întregii societăți, un efort inter-ministerial (CNAIR, MT, MIPE, Ministerul de Interne/ Poliție, ministere implicate în finanțarea și gestionarea proiectelor rutiere) și un efort al tuturor celor implicați direct în trafic, de la instructorii auto la șoferii profesioniști, liderii companiilor de transport marfă și călători și până la “simplul” pieton.

APMGS: Care sunt principalele bariere care îngreunează, din punctul dvs. de vedere, capacitatea României de a avea o infrastructură de transport mai sănătoasă structural?
Legat doar de rutier, barierele sunt în principal la autorități, care nu sunt capabile să securizeze drumurile, indiferent că vorbim de CNAIR (DN, A, DEx) ori de consiliile județene (DJ/DC) și primării (drumurile din interiorul localităților). Nu au capacitatea administrativă necesară, voința politică necesară și/ sau finanțarea necesară. Se moare prea des (nu mai vorbim de accidentele grave) pentru că infrastructura nu a fost proiectată sau executată să te salveze.

APMGS: Dacă ne referim strict la etapa de exploatare, ce acțiuni ar trebui luate pentru a nu ne mai confrunta cu situații de poduri prăbușite sau autostrăzi afectate de alunecări de teren?
Construcțiile de orice tip, cu atât mai mult cele extrem de complexe, precum drumurile expres și autostrăzile, vor avea mereu probleme. Peste tot în lumea asta avem alunecări, poduri prăbușite și probleme de tot felul.
Evident, asta nu înseamnă că trebuie să ne culcăm pe-o ureche și să spunem că oricum nu putem preîntâmpina tragerii. Putem. Ideea este să reducem cât mai mult riscurile, de la pregătirea proiectelor (studii de fezabilitate cu studii de teren de calitate, făcute pe bune și cu responsabilitate) și până la execuția propriu-zisă. Calitatea pregătirii plus calitatea proiectării finale (detalii execuție), cu accent pe elemente de siguranță rutieră, human factors, ergonomie, plus calitatea execuției și supervizarea execuției.
În plus, mentenanța drumurilor este absolut crucială. De la chestiuni absolut esențiale (înlocuire parapete după accident, indicatoare clare, nu rupte, marcaje vizibile, calitatea asfaltului, sistemele de evacuare ape pluviale care să nu permită alunecări și inundarea drumului ori producerea de bălți/ acvaplanare, elemente reflectorizante, plase/ garduri de protecție) și până la chestiuni de finețe, precum curățarea vegetației de pe parapetele laterale și din zona indicatoarelor rutiere (mai ales în orașe).

APMGS: Care sunt, din punctul dvs. de vedere, riscurile cele mai mari la care este supusă infrastructura de transport în acest moment? Care sunt soluțiile pentru ele, pe scurt?
Când vom avea autorități centrale și locale responsabile, vom avea și drumuri (mai) sigure. Așa cum Suedia (liderul în domeniu în UE, dar sunt și alte țări care stau aproape la fel de bine ca nordicii) poate să ducă cifra la 20 morți/an/1 milion locuitori, înseamnă că se poate. Cel puțin se poate ca România să ajungă măcar la 20, fiind acum la 85. Dincolo de asta, ceilalți participanți la trafic trebuie educați și amendați, concomitent. NU există soluții de creștere a siguranței rutiere care să fie populare sau gratis. Trebuie decizie politică, măsuri nepopulare și tone de bani. Și multă perseverență.

APMGS: Cum evaluați deschiderea factorilor de decizie și a autorităților gestionare de infrastructură în ceea ce privește creșterea nivelului de siguranță și sănătate structurală a infrastructurii? Este aceasta o prioritate, din ce observați?
Se promit și se dezbat tone. Se face foarte puțin. Nu există un efort coordonat la nivel guvernamental, inter-ministerial, de îmbunătățire a situației de pe șosele. Nu există coordonare, voință politică, ci doar insule de măsuri luate ici colo. Deci nu este o prioritate, cu adevărat. Doar din vorbe. Iar vorbele nu țin loc de drumuri sigure.

#roadinfrastructure #transportinfrastructure #dialogues #structuralhealth #APMGS
—
#SafeInfrastructure este un demers inițat de APMGS (Asociația Profesională pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală) referitor la bune practici și recomandări pentru siguranța rutieră și sănătatea structurală a infrastructurii de transport. Ca membru fondator al asociației, ne alăturăm și susținem acest demers prin redarea integrală a dialogurilor APMGS cu specialiști ai domeniului.