Enter your keyword

post

Semnal de alarmă: Omenirea a folosit resursele naturale generate de Pământ pentru 2021. România şi-a consumat cota pe anul acesta încă din 21 iunie

Începând de astăzi, omenirea trăieşte pe datorie după ce a consumat resursele Terrei din acest an. România şi-a consumat cota de resurse pe 21 iunie în acest an, faţă de 11 iulie anul trecut şi 12 iulie în 2019. Cercetătorii de la ONG-ul american Global Footprint Network, care fac acest studiu în fiecare an, din 1970, atrag atenţia asupra consumului tot mai rapid al resurselor, în condiţiile în care capacitatea planetei este limitată.

Omenirea a consumat, la nivel global, cota de resurse naturale ale Pământului pentru anul 2021, la fel de devreme ca în 2019, pe 29 iulie, după ce viteza consumului scăzuse în 2020 din cauza blocajelor provocate de pandemia de coronavirus, anunţă WWF (World Wide Fund for Nature).

În fiecare an, Earth Overshoot Day (EOD – Ziua Suprasolicitării Pământului) marchează data la care omenirea a folosit toate resursele naturale pe care Pământul le regenerează pe parcursul întregului an. În prezent, omenirea foloseşte cu 74% mai mult decât ceea ce pot regenera ecosistemele planetei – sau „1,7 planete”. De la EOD şi până la sfârşitul anului, omenirea funcţionează în regim de deficit ecologic.

Factorii determinanţi notabili sunt creşterea cu 6,6% a amprentei de carbon în 2021 faţă de anul trecut, precum şi scăderea cu 0,5% a biocapacităţii forestiere globale, cauzată în mare parte de defrişările din Amazon. Numai în Brazilia, 1,1 milioane de hectare au fost pierdute în 2020, iar estimările pentru 2021 indică o creştere de până la 43% de la an, la an a defrişărilor.

România şi-a consumat cota de resurse pe 21 iunie în acest an, faţă de 11 iulie anul trecut şi 12 iulie în 2019. Pentru comparaţie, Bulgaria a atins limita consumului de resurse pe 21 iunie, Ungaria pe 8 iunie, Slovacia pe 13 mai iar Ucraina va atinge limita pe 8 august.

Conform Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA), emisiile de CO2 provenite din transportul aerian intern şi din transportul rutier vor rămâne cu 5% sub nivelurile din 2019, în timp ce pentru zborurile internaţionale se aşteaptă să se înregistreze un nivel cu 33% mai mic, potrivit IEA. Pe de altă parte, se preconizează că emisiile globale de CO2 legate de energie vor reveni şi chiar vor creşte cu 4,8% faţă de anul trecut, deoarece redresarea economică include o cerere de combustibili fosili. În special, se anticipează că utilizarea cărbunelui la nivel mondial va creşte foarte mult în 2021 şi se estimează că va contribui cu 40% din totalul amprentei de carbon în acest an.

„Vestea bună este că în Europa Centrală şi de Est sunt o mulţime de oportunităţi pentru aplicarea soluţiilor, de la reducerea risipei alimentare, la reducerea emisiilor de CO2 provenite din arderea combustibililor fosili şi până la conservarea pădurilor naturale şi a zonelor umede din regiune, astfel încât acestea să poată continua să absoarbă carbonul din atmosferă”, spune Irene Lucius, director regional de conservare la WWFCEE.

Anul trecut, când pandemia a lovit întreaga lume, guvernele au demonstrat că pot acţiona rapid, atât în ceea ce priveşte reglementările, cât şi în ceea ce priveşte bugetarea, atunci când pun vieţile umane mai presus de orice. Pe măsură ce impactul schimbărilor climatice şi securitatea resurselor biologice converg, este nevoie de acelaşi nivel – sau chiar mai ridicat – de vigilenţă şi acţiune rapidă din partea factorilor de decizie.

ONG-ul american avertizează asupra consecinţelor epuizării resurselor naturale ale planetei.

”Cu mai mult de cinci luni înainte de sfârşitul anului, pe 29 iulie vom fi epuizat bugetul planetar al resurselor biologice pentru 2021. Dacă mai aveam nevoie de un semnal de alarmă pentru urgenţa climatică şi ecologică cu care ne confruntăm, ”Ziua Depăşirii” resurselor de pe Terra se ocupă de acest lucru”, a transmis într-un comunicat de presă Susan Aitken, o expertă în politologie din Glasgow, care va găzdui Conferinţa ONU pentru Schimbări Climatice (COP26), în noiembrie.

Data este stabilită în funcţie de amprenta ecologică a activităţilor umane (suprafeţe terestre şi maritime necesare pentru a produce resursele consumate şi pentru a absorbi deşeurile populaţiei) şi ”biocapacitatea” Terrei (capacitatea ecosistemelor de a se regenera şi de a absorbi deşeurile produse de oameni, mai ales captarea CO2). ”Ziua depăşirii” are loc când presiunea umană depăşeşte capacităţile de regenerare ale ecosistemelor naturale.

În actualul ritm al consumului resurselor, ar fi nevoie de 1,7 planete de dimensiunea Terrei pentru a asigura nevoile populaţiei mondiale într-un mod durabil.

ONG-ul avertizează că, în ultimii 50 de ani, data la care omenirea începe să trăiască ”pe datorie” se produce tot mai devreme: 1970 – 29 decembrie, 1980 – 4 noiembrie, 1990 – 11 octombrie, 2000 – 23 septembrie şi 2010 – 7 august. În 2019, omenirea a consumat resursele pe 29 iulie, iar în 2020, pe 22 august. Anul trecut, diferenţa de trei săptămâni înregistrată s-a datorat carantinei şi reducerii activităţii în urma pandemiei.

Potrivit sursei citate, revenirea din acest an este cauzată de creşterea amprentei de carbon cu 6,6% şi reducerii cu 0,5% a biocapacităţii forestiere, cauzată în mare parte de defrişările din Amazonia. Amprenta de carbon asociată transporturilor a rămas inferioară nivelurilor de dinaintea pandemiei, cea asociată energiei ar trebui să înregistreze o creştere consistentă în acest an.

Specialiştii au avertizat că schimbările climatice vor afecta viaţa pe Terra în următorii 30 de ani. Jane Goodall, faimoasa câştigătoare a Premiului Templeton, a dat un avertisment dur lumii, spunând ca omenirea va fi distrusa. Umanitatea a epuizat resursele naturale ale Pământului şi setea de dezvoltare economica ne va duce spre dezastru, a mai spus ea într-un interviu acordat publicaţiei Bloomberg.

No Comments

Add your review

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.