fbpx

Enter your keyword

post

Nereguli grave constatate în modul de funcționare al Unităților Protejate Autorizate

Nereguli grave constatate în modul de funcționare al Unităților Protejate Autorizate

Nereguli sesizate

ADV România, care gestionează Observatorul de Integritate al Unităților Protejate Autorizate, a primit o serie de sesizări cu privire la aspecte grave care se întâmplă în piața de funcționare a unităților protejate autorizate de către Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități.

Susținem informația de mai sus cu următoarele argumente:

  • O serie de sesizări transmise la ANPD (Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități) de către unitățile protejate care funcționează corect în piață au ajuns și la ADV România. Aceste sesizări evidențiază nereguli grave cu privire la concurența neloială practicată de către unitățile protejate autorizate care vând sau intermediază produse care sunt realizate de alte companii care nu sunt unități protejate autorizate. ADV România a încurajat unitățile protejate să depună sesizări scrise la ANPD, AJPIS (Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială) și ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală);
  • Analiza licitațiilor din SEAP, care arată că peste 60% din licitațiile rezervate pentru UPA au ca obiect de achiziție echipamente IT, copiatoare, aer condiționat, utilaje, cabluri, birotică și papetărie, precum și alte produse pe care, în general, nu le realizează nici o fabrică din România, cu atât mai puțin de către unitățile protejate autorizate;
  • Analiza site-urilor unităților protejate autorizate, unde sunt prezentate pentru vânzare produse și servicii cu brandul unor companii clasice sau care sunt imposibil de realizat de către o unitate protejată;
  • Corelarea dintre numărul de angajați cu cifra de afaceri a unității protejate, unde vedem o productivitate nerealistă comparație cu companii similare din piață, care au mult mai multe persoane angajate și care integrează tehnologie avansată în procesele lor de producție sau de prestare a serviciilor;
  • Feedback-urile primite în cadrul grupului de lucru ”Diversitate, Egalitate și Incluziune” înființat de către Ambasada Sustenabilității în România și coordonat de către Angela Achiței, președinte ADV România (54 de membri – companii, ONG-uri, unități protejate și întreprinderi sociale din România).

Ce sume se colectează la bugetul de stat pe fondul de handicap?

ADV România solicită anual date de la ANAF privind numărul de persoane cu dizabilități angajate și cuantumul taxei de dizabilitate plătită la bugetul de stat de către angajatorii cu peste 50 de salariați, pentru că nu au 4% angajate persoane cu dizabilități.

Pentru anul 2023, până la data publicării acestui articol, nu am primit încă un răspuns oficial. Dar pentru anii anteriori, situația arată astfel:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Menționăm faptul că multe companii preferă să achite integral taxa la bugetul de stat, din cauza lipsei de încredere că produsele și serviciile oferite de către unitățile protejate sunt realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu dizabilități, și nu sunt intermediate de la furnizori / prestatori clasici din piață. Astfel, aceste companii încearcă să evite riscul ca, în urma unui control fiscal, să fie nevoiți să achite taxa care a fost utilizată pentru achiziții neconforme de la unități protejate.

Prevederile legale în vigoare interzic intermedierea de produse și servicii care nu sunt realizate de către o altă unitate protejată în aceleași condiții de autorizare și care implică în mod direct persoane cu dizabilitate în producție sau oferirea de servicii. Acest tip de intermediere este permis doar organizațiilor neguvernamentale ale persoanelor cu dizabilități, autorizate pe codul CAEN de comerț. Din păcate, în continuare, o parte din unitățile protejate încalcă prevederile autorizației și intermediază produse și servicii de la furnizori clasici. Aceștia păcălesc clienții că fac vânzare și nu intermediere, și susțin că au chiar un răspuns oficial de la ANPD în acest sens.

A ajuns și la noi răspunsul furnizat de către ANPD care este invocat de unitățile protejate care nu respectă legea. Am analizat în detaliu acest document, luând în considerare legislația în vigoare și scopul acordării acestei facilități. De asemenea, am luat în considerare și nota de fundamentare a proiectului de lege și discuțiile din cadrul comisiei de muncă din Parlament, care a emis raportul final înainte de votul în plen. Menționăm faptul că la această ședință a participat și dna Achiței Angela, din partea ADV România.

Argumente juridice cu privire la faptul că vânzarea sau intermedierea de produse nu poate fi dedusă din fondul de handicap:

 

La art. 78 alin. 4² și 4³ din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap este reglementată o excepție de la prevederile art. 78 alin. 3 lit. b), și anume faptul că ”unitățile protejate autorizate înființate în cadrul organizațiilor persoanelor cu handicap, pot desfășura și activități de vânzări și/sau intermedieri, cu condiția ca minimum 75% din profitul obținut să fie destinat programelor de integrare socioprofesională pentru persoanele cu handicap din organizațiile respective. Art. 78, alin. 4se referă doar la unitățile protejate neutorizate, deci nu ne vom referi la acest aspect în continuare.

Organizațiile persoanelor cu handicap reprezintă entitățile al căror statut conține mențiuni referitoare la faptul că membrii organizațiilor sunt persoane încadrate în grad de handicap.

Activitățile de intermediere pe care le pot desfășura unitățile protejate autorizate înființate în cadrul organizațiilor persoanelor cu handicap se referă numai la produse și/sau servicii oferite de către o altă unitate protejată autorizată potrivit dispozițiilor prezentei legi (art. 78 alin. 4³ din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap).

Cu alte cuvinte, intermedierea realizată de către unitățile protejate autorizate înființate în cadrul organizațiilor persoanelor cu handicap se poate realiza doar cu produse și/sau servicii oferite de o altă unitate protejată autorizată, fiind astfel interzisă această activitate de intermediere unităților protejate autorizate care nu îndeplinesc condiția de a fi înființate în cadrul unor astfel de organizații, adică în special SRL-urile, Întreprinderile Individuale și PFA-urile.

Astfel, un angajator ce trebuie să plătească taxa pe dizabilitate prevăzută la art. 78 alin. 3 lit. a) din Legea nr. 448/2006 poate, pentru a diminua cu 50% această taxă (art. 78 alin. 3 lit. b) din Legea nr. 448/2006), să încheie un parteneriat cu:

  • O unitate protejate autorizată înființată în cadrul organizațiilor persoanelor cu handicap, care poate fie să vândă produsele și/sau serviciile realizate prin propria activitate a persoanei cu handicap angajate, fie să desfășoare activități de intermediere însă doar cu produsele și/sau serviciile cumpărate de la o altă unitate protejată autorizată care la rândul ei le produce/ prestează cu propriile persoane cu dizabilități angajate.
  • O unitate protejată înființată ca SRL, II sau PFA, care poate să comercializeze doar produse și servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu dizabilități angajate în propria unitate, inclusiv secție deținută după caz.

Societățile care decontează din ”fondul de handicap” lunar produse și/sau servicii achiziționate care NU sunt realizate de către o unitate protejată autorizată sau care sunt intermediate sub diverse forme (schimbare etichetă produs, modificare denumire produs, schimbare modalitate de împachetare a produsului, reclamă pe social media sau către alți terți etc.) fără respectarea condițiilor prevăzute mai sus, sunt pasibile nu doar de restituirea către bugetul de stat a sumelor decontate incorect, dar și de plata de penalități de întârziere, precum și de aplicarea unor amenzi. De asemenea, unitatea protejată autorizată, își poate pierde statutul acordat și amendată pentru încălcarea condițiilor care au stat la baza autorizării. Mai menționăm faptul, că la autorizare, unitatea protejată declară în Anexa 4, articolul II, litera d) ca unitatea protejată să desfășoare activități de intermediere numai cu produse și/sau servicii oferite de către o altă unitate protejată autorizată, realizate conform prevederilor de la art. 3 alin. (1) lit. B din Procedura de autorizare a unităților protejate, aprobată prin Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 874/2021.

Facem precizarea că ”vânzarea” de la art. 78 alin. 4² se referă la propriile produse și servicii realizate în cadrul unității protejate, așa cum este definită la alin. (3) lit. b). Nici într-un caz, scopul legiuitorului nu a fost cel de permite vânzarea de produse și servicii de la terți care nu sunt unități protejate, pentru că altfel, așa cum reiese și din nota de fundamentare a proiectului de lege și a stenogramelor de la comisia de muncă din cadrul Parlamentului, nu era relevant de introdus în lege mențiunea expresă cu privire la intermedierea de la art. art. 78 alin. 4³.

În concluzie, dacă doriți să beneficiați de reducerea de 50% a ”taxei pe dizabilitate”, puteți achiziționa produse și/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unități protejate autorizate, fie în mod direct, fie prin intermedierea acestora doar de către unitățile protejate autorizate înființate în cadrul organizațiilor persoanelor cu handicap.

Orice document, furnizat de către o unitate protejată din care rezultă că poate intermedia orice produs de la terți (art.78, punctul (41)) pentru că are autorizat codul CAEN pe comerț, se referă doar la acele unități protejate care NU SUNT AUTORIZATE de către ANPD sau sunt în proces de autorizare, respectiv achiziția nu este decontată pe ”taxa pe dizabilitate” conform răspunsului furnizat inclusiv de către ANPD la solicitarea Fundației ADV România pe care îl puteți vizualiza aiciDoar produsele și serviciile de la unități protejate AUTORIZATE pot fi deduse din taxa pe dizabilitate și doar cele realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu dizabilități. Iar codul CAEN pe comerț poate fi autorizat de către ANPD pentru a permite doar vânzarea de produse și servicii proprii direct, prin platforme online, puncte de desfacere ș.a.

Ce demersuri de urgență am solicitat ANPD

ADV România a solicitat Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități:

1. Să publice un punct de vedere actualizat pe propriul site și să trimită o notificare către unitățile protejate, că fraza formulată în răspuns precum că ”în ceea ce privește desfășurarea activităților de vânzare, unitățile protejate autorizate înființate în cadrul organizațiilor persoanelor cu handicap, pot realiza astfel de activități de vânzare cu produse proprii precum și cu produse cumpărate de la un terț, în acest caz, nefiind obligatoriu ca terțul respectiv să aibă statut de unitate protejată autorizată” se referă la modul de funcționare în general al unităților protejate (până la autorizare sau după autorizare dacă au solicitări din piață și au codurile CAEN autorizate pe entitatea economică), neînsemnând că aceste produse și servicii sub deductibile din fondul pe handicap.

2. De asemenea, să revizuiască de urgență normele de aplicare a legii pentru a furniza detalii suplimentare cu privire la acest aspect și a nu permite loc de interpretare și abuz. Inclusiv să fie introduse în normele de aplicare, exemple de deducere din ”fondul pe handicap” atunci când produsele / serviciile sunt realizate parțial de către persoanele cu dizabilități. De exemplu, un tricou achiziționat de la un furnizor clasic și personalizat în unitatea protejată, poate fi dedus parțial din acest fond, adică doar personalizarea, împachetarea și procesul de vânzare în sine, sunt deductibile din acest fond. La fel dacă se ofertează un serviciu de marketing și publicitate, doar partea de creație este deductibilă, nu și reclama plătită în social media sau către alți prestatori terți.

3. Să demareze un proiect de lege care să interzică vânzarea / intermedierea de produse și servicii în general (există fonduri europene care vor fi lansate pentru dezvoltarea de unități protejate și acestea își pot crea infrastructură ca să facă producție și servicii proprii); să fie interzise la autorizare codurile CAEN pe comerț, leasing și închiriere (acestea sunt folosite de mare parte din SRL-uri, PFA-uri și II pentru a face la rândul lor intermediere cu produse de la terți și care sunt decontate integral din fondul pe handicap, când corect, doar comisionul de leasing / închiriere reprezintă aportul persoanei cu dizabilitate și nu produsul realizat în diferite fabrici din lume); să fie interzisă înființarea de secții de către SRL-uri și obligarea acestora de a se autoriza ca întreprinderi sociale de inserție și respectarea obligației de a reinvesti 90% din profit pentru impactul social și respectarea raportului de salarizare de 1:8 în cadrul companiei, astfel și persoanele cu dizabilități având șansa la o remunerare corectă.

4. O altă solicitare a vizat publicarea în Registrul Unităților Protejate a datelor aferente anului 2023 în ceea ce privește cifra de afaceri, suma decontată din fondul de handicap, numărul total de angajați, numărul de angajați cu dizabilități și adresa site-lui unde se publică de către UPA a raportului trimis la ANPD.

Cum putem verifica dacă o unitate protejată autorizată respectă legea

Iată câteva aspecte ușor de verificat cu privire la funcționarea unei unități protejate, care vă pot ajuta să luați decizia corectă în alegerea unui posibil parteneriat pe achiziții:

  1. Verificați site-ul unității protejate. Dacă nu veți găsi mențiuni exprese că produsele sunt realizate în cadrul unității protejate de către persoane cu dizabilități, e posibil ca acele produse / servicii să fie intermediate;
  2. Căutați pe internet produsul pe care doriți să-l cumpărați de la unitatea protejată X după numele ofertat. Dacă îl veți găsi și pe alte site-uri care nu sunt unități protejate, vă veți da seama că acel produs este intermediat;
  3. Cereți din contabilitatea unității protejate o fișă a mijloacelor fixe, să vedeți dacă într-adevăr dețin utilaje / echipamente care să le permită producția. La această cerință, puteți adăuga și solicitarea de a face dovada cum sunt înregistrate în contabilitate produsele. Dacă le găsiți ca marfă, atunci aceste produse sunt intermediate;
  4. Cereți să le faceți o vizită la sediu sau să intrați pe apel video cu unitatea protejată atunci când produsele sunt in proces de fabricare. O vizită vă permite să stați de vorbă cu oamenii și să vedeți dacă într-adevăr unitatea protejată are servicii de integrare socio-profesională pentru persoane cu dizabilități și că își asumă în mod real acest deziderat. De asemenea, verificați ce normă de muncă au persoanele cu dizabilități. Acest aspect se poate vedea și din raportul anual publicat de unitatea protejată pe propriul site. Există această obligație de a avea un astfel de raport, de a-l transmite la ANPD și a-l publica pe propriul site. Am întâlnit unități protejate cu cifră de afaceri de 3,5 milioane de euro, realizată cu 4 angajați persoane cu dizabilități, care aveau o normă de muncă fiecare de 3 ore/lună. E clar că în aceste condiții, unitatea protejată este doar folosită de alți furnizori clasici de produse pentru intermediere / vânzare de produse și servicii care nu sunt deductibile din fondul pe handicap;
  5. Verificați Registrul Unităților Protejate Autorizate ca număr de angajați și cifră de afaceri. Vă puteți da seama ușor, ce unitate protejată are capacitate ca număr de angajați să presteze anumite servicii sau să livreze anumite cantități de produse într-un interval de timp stabilit de către achizitor. Comparați cifra de afaceri declarată și numărul de angajați al unității protejate cu a unei companii clasice cu același obiect de activitate. Vă veți da seama ușor, dacă unitatea protejată intermediază sau nu activitatea pe care este autorizată;
  6. Verificați dacă unitatea protejată este o întreprindere legată cu o altă companie, sau poate este secție internă a unei companii mari. Și în această situație, se întâmplă intermedieri de pe compania mamă pe unitate protejată, aspect ilegal din perspectiva normelor de funcționare a unităților protejate. Dacă cifra de afaceri din Registrul Unităților Protejate este similară sau apropiată cu cifra de afaceri a companiei mamă de pe listefirme.ro, iar numărul de angajați pe unitatea protejată este mai mic decât cel al companiei per ansamblu, atunci produsele sau serviciile sunt intermediate;
  7. Verificați dacă pe website-ul unității protejate este disponibil Raportul anual de activitate. Unitatea protejată autorizată are obligația ca pe durata de valabilitate a autorizației, până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, să prezinte Autorității raportul de activitate pentru anul precedent și să îl publice pe website-ul organizației. Raportul de activitate este un document care prezintă datele legate de cifră de afaceri, număr de angajați, numărul de contracte rezervate încheiate în baza Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice; numărul de contracte încheiate în sensul prevederilor art. 78 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 448/2006.

Catalogul unităților protejate etice și responsabile

ADV România a realizat un catalog al unităților protejate etice și responsabile pe care îl puteți consulta aici.

Dacă aveți cunoștințe de practici incorecte în piață privind funcționarea unităților protejate, ne puteți sesiza la adresa de mail office@alaturidevoi.ro sau puteți face o plângere la ANPD, AJPIS și ANAF de pe raza județului în care funcționează unitatea protejată sau Direcția Generală de Antifraudă Fiscală.

Ceea ce „hrănim” cu achizițiile și banii noștri, va contribui pe termen mediu și lung la incluziunea persoanelor cu dizabilități în piața muncii sau la creșterea profiturilor personale a celor care speculează legea. 

Angela Achiței, președinte ADV România