Sustainability Talks #23 „Schimbari climatice: Impactul si efectele asupra economiei”

Am organizat marti, 21 mai 2019, dezbaterea cu tema „Schimbari climatice: impactul si efectele asupra economiei”.

Invitati au fost Elena Mateescu, Director General – Administratia Nationala de Meteorologie, Mihai Rohan, presedintele patronatului din industria cimentului CIROM si Adrian Dohotaru, deputat independent.

Discutiile au fost moderate de Dragos Tuta, initiatorul Ambasadei Sustenabilitatii in Romania, si de Liviu Mihaiu, presedintele asociatiei Salvati Dunarea si Delta.

Dragos Tuta: Profitul unei companii este afectat in mod direct de schimbarile climatice

Schimbarile climatice afecteaza intreaga planeta si antreneaza costuri ridicate pentru societate si economie, a transmis initiatorul programului Ambasada Sustenabilitatii in Romania.

„Am ales sa discutam despre tematica schimbarilor climatice. Unghiul din care privim, in aceasta seara, acest Obiectiv 13 de Dezvoltare Sustenabila este acela al impactului si efectelor schimbarilor climatice asupra economiei, mai exact asupra mediului de afaceri. Am ales aceasta tema pornind de la doua premise pe care le-am tot auzit vehiculate in ultima vreme in spatiul public, aceea ca oamenii poarta tricouri cu mesaje privind sustenabilitatea de tipul <eu nu poluez>, <eu nu arunc pe jos>, dar intr-o masura foarte mica aplica mesajele respective. Iar a doua premisa a plecat tot de la <zvonistica> din agenda publica, aceea ca este frumos sa spui atunci cand esti un actor corporate ca sustii aceasta responsabilitate fata de mediu, dar e mult mai greu sa faci actiuni concrete in acest sens. Ne-am propus sa trecem de aceste lucruri care sunt mai mult laice decat obiective si sa mergem spre mijlocul problemei si atunci cand vorbim cu reprezentantii mediului privat, sa aflam daca nu cumva schimbarile climatice sunt cele care pot afecta direct profitul, cifra de afaceri, accesul la resursele de care ai nevoie cand vorbim de materii prime.”

Liviu Mihaiu: Trebuie cunoscute costurile actiunii versus costurile inactiunii

Liviu Mihaiu a subliniat faptul ca „trebuie cunoscute costurile actiunii versus costurile inactiunii in termeni economici”, doar asa stakeholderii vor fi interesati si vor lua masuri.

„E o problema de persuasiune publica. (…) Procentul celor care recunosc schimbarile climatice si impactul de mediu pe care il au oamenii este recunoscut de doar 13% din populatia globala si cred ca in Romania lucrurile stau mai rau din punctul acesta de vedere. In Romania, problema defrisarii padurilor este cea mai cunoscuta.”

„David Attenborough a spus ca un val in crestere de poluare cu plastic ucide peste un milion de oameni in fiecare an, in timp ce in Bucuresti sunt 10.000 de decese anual datorita aerului poluat”.

Elena Mateescu: Schimbarea climei este o realitate, la fel ca si efectele sale

Schimbarea climei este o realitate, la fel ca si efectele sale, iar ceea ce consideram evenimente extreme din punct de vedere meteorologic, este posibil sa devina tipare de vreme normala, a transmis Elena Mateescu.

„Evidenta masurilor meteorologice in ce priveste temperatura medie anuala confirma tendinta de crestere, mai ales in perioada 2000-prezent, considerata cea mai calduroasa perioada analizata in ultimii 100 de ani. Abaterile termice anuale sunt mai mari de 1,5 grade Celsius, 2015 este anul cel mai calduros din istoria masuratorilor meteorologice si are o abatere de 1,73 grade Celsius comparativ cu perioada climatica de referinta, 1969-1990.

Referitor la tornada din 29 aprilie de la Dragalina, putem sa spunem ca a avut loc acest fenomen pentru ca au fost indeplinite conditiile de mediu favorabile pentru producerea unui astfel de eveniment extrem. Si ceea ce consideram evenimente extreme din punct de vedere meteorologic, este posibil sa devina tipare de vreme normala. Daca consideram acum ca in Romania temperatura medie anuala a aerului la nivelul perioadei 1991-2010 a crescut cu 0,5 grade C fata de perioada climatica anterioara 1969-1990, scenariile climatice, in functie de scenariul emisiilor gazelor cu efect de sera, indica o crestere mai mare de 1,5-2,5 grade C pentru perioada 2021-2050 si, pana la finalul secolului, chiar mai mult, de 3-4 grade C. Acest lucru inseamna o crestere a frecventei fenomenelor meteorologice extreme, dar mai ales a intensitatii acestora, pentru ca observam tot mai des, de la an la an, de la un sezon la altul, ca intensitatea acestora este mai mare.

In 2018, am emis 5675 de mesaje de avertizare de vreme severa, dintre care 3037 doar in vara lui 2018. Deci putem spune ca vara este caracterizata de o mai mare frecventa a fenomenelor meteorologice extreme, fie ca vorbim de avertizari generale, fie de canicula pe parcursul verii, fie de fenomene la scara locala de tip now-casting.”

Mihai Rohan: Omenirea are o mare provocare, dar si o mare oportunitate. Poate sa salveze planeta

Pornind de la un citat al unui om de stiinta englez care spunea ca <Pamantul nu are nevoie de oameni. Oamenii au nevoie de Pamant>, Mihai Rohan a oferit cifre concrete privind emisiile de gaze cu efect de sera.

„Oare nu cumva am ajuns prea departe? Oare mai putem face ceva? Atat oamenii de stiinta, cat si mediul de afaceri au o mare provocare, dar si o mare oportunitate: pot sa salveze planeta. Inca mai este timp. Daca dam un semnal pe Agenda 2030 si atingem acei parametri stabiliti astfel incat sa mentinem planeta vie, e bine, 2050 e deja prea departe si va reprezenta o bariera clara, daca ne ducem spre pieirea omenirii sau reusim sa mentinem planeta.

Emisiile totale ale lumii sunt de 37 miliarde de tone de CO2, 25% provin din energie, 24% din agricultura, 21% din industrie, deci iata ca nu industria este cea mai poluanta, 14% din transporturi, 6% din cladiri, 10% din surse diverse. Aceasta cantitate de CO2 se acumuleaza din an in an si la ora actuala sunt in jur de 2500 de miliarde de tone acumulate care nu se pierd, din contra, se acumuleaza”.

Adrian Dohotaru: Trebuie sa fim in egala masura ecologisti pe cat suntem economisti

Adrian Dohotaru a vorbit despre auto-educare in privinta sustenabilitatii si a declarat ca ar trebui sa se vorbeasca despre „criza climatica”, nu de „schimbari climatice”.

„In momentul de fata, liderii politici, economici chiar si cei intelectuali merg intr-o directie gresita in raport cu nevoile planetei, gresita in raport cu nevoile noastre. Noi trebuie sa schimbam paradigma actuala. <Oikos> inseamna <camin>. Ecologia si economia au aceeasi radacina, ideea de <casa>. Trebuie sa fim in egala masura ecologisti pe cat suntem economisti. Dar paradigma actuala economica are niste costuri sociale, de mediu, pe care le externalizeaza pentru ca se spune ca societatea se regleaza prin cerere si oferta”.

„Trebuie sa ne gandim la o lume care nu are resurse infinite, economia nu poate creste la infinit. Trebuie sa ne gandim la o lume economica in care cresterea e mult mai sustenabila, dar care nu se va vedea raportata in PIB neaparat. Studiile arata ca fericirea noastra este data de afluenta, dar doar pana la un punct. Noi trebuie sa ajungem in acel punct in care nu mai conteaza acumularea care duce spre inegalitati”.

Discutiile s-au desfasurat in cadrul celei de-a XXIII-a editii a intalnirilor CSR Think Tank initiate si gazduite de Ambasada Sustenabilitatii inca din 2016. La dezbatere au participat peste 30 de lideri de opinie ai mediului privat, societatii civile, mediului academic si institutii publice din Romania.