fbpx

Enter your keyword

post

Dezbatere dedicată soluțiilor pentru angajarea cetățenilor ucraineni pe teritoriul României

Dezbatere dedicată soluțiilor pentru angajarea cetățenilor ucraineni pe teritoriul României

Ambasada Sustenabilității în România și Oana Țoiu, deputat în Comisia pentru muncă și protecție socială, au organizat pe data de 9 martie, o dezbatere pe tema nevoii urgente de a identifica soluții pentru angajarea rapidă a cetățenilor ucraineni care aleg să rămână în România până la terminarea războiului.

Evenimentul a avut loc în sistem hibrid, la Palatul Parlamentului și a reunit peste 50 de participanți dintre care:

  • reprezentanți ai celor mai importante asociații de business din România (FIC, Federația Patronală Concordia, RBL, AmCham, ARILOG, AMRCR, FIHR, AOAR, HR Club)
  • reprezentanți ai mediului de afaceri (companii din diverse industrii, parte din comunitatea #ASR și nu doar) 
  • reprezentanți ai societății civile și ai mediului antreprenorial (Consiliul Național Român pentru Refugiați, Impact Hub, Jobs4Ukr) 
  • reprezentanți ai autorităților publice, membri ai Parlamentului și ai Parlamentului European

 
Mai jos sunt disponibile ideile principale din cadrul discuției, temele de lucru reieșite din masa rotunda, acte normative relevante – transparența pe directiva de protecție temporară, postată vineri, 11 martie, pe site-ul MAI, inițiative și resurse utile, direct în domeniul angajării sau ca suport în vederea integrării pe piața forței de muncă a refugiaților ucraineni. 

Următoarea întâlnire de lucru va avea loc în prima săptămână din luna aprilie. Companiile interesate să participe la discuțiile aplicate ne pot scrie la contact@ambasadasustenabilitatii.ro

Oana Țoiu, Deputat, Comisia pentru muncă și protecție socială, co-inițiator pachet legislativ debirocratizare muncă cetățeni ucraineni  

Modul în care s-au mobilizat societatea civilă, mediul privat și instituțiile a fost unul atipic si salvator în acest context. Am discutat astăzi atât despre cadrul legislativ privind angajarea refugiaților, cât și despre platformele și inițiativele private care există deja, se dezvoltă acum sau urmează sa fie dezvoltate în perioada următoare, la nivel de oraș sau național.

La centrele de colectare donații din mall-uri, au venit ucraineni să ajute la împachetat. Acest lucru înseamnă că munca nu este doar despre venituri pentru ei ca să poată reconstrui apoi acasă sau despre obiectivele angajatorilor, ci și despre contribuție și apartenențe la comunitate.

Anterior izbucnirii conflictului armat, România avea deja o lege favorabilă angajării cetățenilor ucraineni: spre deosebire de procesul tipic de angajare a altor cetățeni non-UE, există facilitatea de a nu mai fi obligatoriu avizul de muncă. Aceasta a fost una dintre primele declarații făcute de instituțiile statului după izbucnirea conflictului, ceea ce a creat confuzie în mediul privat și civic deoarece s-a presupus ca cetățenii ucraineni se pot angaja imediat, indiferent dacă cer sau nu statutul de azilant. Un efect pozitiv a fost însă mobilizarea rapidă a mediului privat, tradusă printr-o disponibilitate foarte mare de a angaja cetățeni ucraineni, de unde și avalanșa mare de anunțuri de recrutare.

În pachetul legislativ menționat în invitația la această dezbatere, am propus eliminarea vizei de muncă (și a taxelor consulare implicit), document diferit de avizul de muncă. Această prevedere a fost preluată în OUG 20/2022 emisă de Guvern pe data 8 martie și publicată în MO, așadar a intrat deja în vigoare.

Cu preluarea propunerii noastre de eliminare a vizei de muncă, acum cetățenii ucraineni pot fi angajați imediat fără să fie nevoie să obțină protecția temporară – pentru care încă mai trebuie elaborate proceduri locale – și pot aplica apoi, odată angajați, pentru obținerea permisului de ședere de lungă durată. 

O altă propunere a noastră care nu a fost preluată în OUG-ul menționat anterior, se referă la eliminarea costurilor necesare emiterii permisului de lungă ședere, aproximativ 180 de euro pentru fiecare persoană. Am depus proiectul de lege necesar eliminării acestor costuri și avem încredere că vom reuși să găsim susținere și să ajungem rapid la un acord la nivel de Parlament.

Salutăm și activarea la nivel european a Directivei de Protecția Temporară. Aceasta vine în completarea OUG-ului deoarece este mai extinsă, oferind dreptul la muncă atât familiei cetățeanului ucrainean care a solicitat protecția, cât și refugiaților ce vin din Ucraina, dar provin din țări terțe precum Moldova și Belarus. Rămâne să urmărim îndeaproape CUM și CÂND va fi transpusă directiva europeană la nivel practic și în România.

Obiectivul nostru este să scurtăm pe cât posibil intervalul de timp în care putem oferi în mod real o soluție viabilă de integrare pe piața muncii acelor ucraineni care vor dori să rămână în România și nu doar să o tranziteze (număr care va crește exponential în maxim 2 săptămâni). La acest moment, pe procedura de refugiat, primul termen de angajare preconizat este luna iunie.

Cu cât pachetul legislativ este mai repede și mai bine făcut, cu atât le este mai clar cetățenilor ucraineni, angajatorilor, dar și celor care dezvoltă inițiative grevate pe procedurile existente și timpul implicat de acestea, inclusiv în matchmaking-ul angajat – angajator. 

Dragoș Tuță, Fondator Ambasada Sustenabilității în România (ASR)

Este îmbucurător să vedem reacția pozitivă rapidă la invitația de a participa la această dezbatere, având în vedere timpul scurt de când am lansat discuția locurilor de muncă pentru refugiații din Ucraina. Este o mobilizare care mă face să fiu mândru atât de comunitatea companiilor și organizațiilor parte din comunitatea ASR, cât și de toți ceilalți care au venit alături de noi.

Sper să reușim să formulăm cât mai repede soluții concrete și stabile. Miza discuțiilor de azi s-a tradus în locuri de muncă și o șansă la o viața cât mai normală și la un trai cât mai decent pentru aceste persoane care, din păcate, se află într-o situație extremă. Dincolo de toate gesturile extraordinare făcute de aproape toți cetățenii României, de ajutorul rapid și empatia din spatele acestei implicări, este important să ne gândim cum putem ajuta pe termen mediu. Sper să nu ratăm această oportunitate și că statul român va permite întregului ecosistem să se implice și să fructifice această șansă. Este urgent și important să găsim rapid soluții de înregimentare pe piața muncii deoarece riscurile de abuzuri sunt foarte mari: trafic, exploatare la gri etc.

La ASR, vorbim despre companii ce continuă să fie profitabile, rezolvând în același timp probleme sociale și de mediu. Situația de acum reprezintă clar o problemă socială, iar mediul privat local poate și trebuie să fie parte din soluția pentru integrarea optimă a cetățenilor ucraineni care aleg să rămână și să muncească în România până la terminarea războiului.

Însă, implicarea companiilor trebuie făcută luând în calcul mai mulți parametrii. În primul rând, faptul că viitorii angajați veniți din zonele de conflict au o stare emoțională specială, așadar este foarte importanta relația angajat – angajator: cât mai echilibrată și fără extreme. De asemenea, nu trebuie uitată relație mamă / părinte – copil, inclusiv pentru copii cu vârste mai mari de 3 ani.

Miroslav Petretchi, Deputat, Uniunea Ucrainenilor din România

Am primit deja numeroase întrebări privind posibilitatea cetățenilor ucraineni de a se angaja pe teritoriul României, de aceea suntem convinși că o colaborare strânsă între Parlament, societatea civilă și mediul privat va aduce beneficii reale acestor oameni care trec printr-o grea încercare. Credem că asemenea inițiative ar trebuie să apară și în alte domenii precum cel sanitar sau în educație. Există foarte mulți copii care au nevoie să își continue studiile.

Legat de nivelul de interes pentru angajarea temporară – după evident nevoia de adăpost, hrană, și siguranță – din interacțiunea noastră cu refugiații, observăm un interes mare, chiar din prima zi uneori. Am interacționat cu profesori, medici din diverse domenii și oameni calificați, care pot ocupa aproape orice domeniu. Vă stăm la dispoziție cu toate resursele necesare și cunoștințele noastre, cu mulțumiri pentru această inițiativă.

Dragoș Pîslaru, europarlamentar Renew Europe, președinte Comisiei de Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European

Urmează o criză de lungă durată și e nevoie urgentă de un răspuns sistemic structurat. Mai mult, avem nevoie de un cadru simplificat de proceduri, de solidaritate fără a face însă o diferențiere între cetățenii străini și cei români, de predictibilitate pentru toți actorii implicați, astfel încât aceștia să se poată implica într-o acțiune coerentă. Avem nevoie de un cadru legal clar, de surse  de finanțare și de o atenție sporită acordată copiilor. Resurse de finanțare există, trebuie doar accesate cât mai rapid și coerent de statele membre.  

În contextul acestui conflict, Uniunea Europeană a întreprins mai multe acțiuni

  • A activat în data de 4 martie, Directiva pentru Protecție Temporară, o lege puțin cunoscută, ce datează din 2001 și care nu a fost aproape deloc folosită. Ea va oferi, în regim de urgență, până la maxim trei ani, toate drepturile necesare, sociale sau de muncă, de acces la educație, sănătate, mobilitate, celor aflați în nevoie.
     
  • A decis o flexibilitate fără precedent privind utilizarea tuturor resurselor europene. Mesajul este simplu, banii nu sunt o problemă, există buget suficient pentru toate statele membre, iar fondurile pot fi mixate pentru nevoi diferite. Astfel, pe data de 8 martie, a adoptat o propunere privind fondul Cohesion Action for Refugees in Europe, ce va permite statelor membre să vină în sprjinul refugiaților pe mai multe direcții. Propunerea aduce o flexibilitate suplimentară pentru finanțarea unei game largi de măsuri de sprijinire a refugiaților, din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) și Fondul de ajutor european pentru cei mai defavorizați (FEAD). În plus, aproximativ 10 miliarde EUR din tranșa din 2022 a REACT-EU, un fond creat pentru a acționa ca o punte între măsurile de urgență COVID și fondurile normale de coeziune, sunt disponibile și pot fi, de asemenea, utilizate pentru finanțarea acțiunilor de sprijinire a celor care fug din Ucraina.
     
  • De asemenea, a decis ca fondurile accesate în perioada 2014 – 2020 și necheltuite să poată fi redirecționate către sprijinirea refugiaților din Ucraina. Mai mult, a decis rambursarea retroactivă pentru sumele din exercițiul 2021 – 2027, care au fost cheltuite
    în sprijinul refugiaților, începând cu data de 24 februarie 2022.  
  • A decis simplificarea raportării cheltuirii acestor fonduri, statul membru trebuie doar să le solicite și să dovedească eligibilitatea cetățenilor ucraineni, dar și cu cetățenie terță non-UE, prinși pe teritoriul Ucrainei pe durata războiului, ce beneficiază de protecție temporară.
  • În același timp, Comisia lucrează la un set de guidelines / recomandări pe subiectul mobilității (obiectivul prioritar al Directivei), incluzând și un twinning între autorități locale (primării) dintre diferite state membru. De exemplu, Portugalia oferă un exemplu de best practice în implementarea locală a DE de Protecție Temporară.
     

Nu există la acest moment un plan coerent de măsuri care să vină exclusiv în sprijinul copiilor  ucraineni instituționalizați (dacă se va ajunge acolo) sau a celor care ajung în țări buffer precum România, Polonia și Ungaria, însă este o prioritate la nivelul Parlamentului European – va exista o misiune de suport dedicată, pentru a vedea cum putem sprijini de la Bruxelles și debloca diverse aspecte precum adeverința notarială necesară în prezent, copiilor care vin neînsoțiți. 

Adeverința de protecție temporară oferită de autoritățile române face parte din transpunerea locală a directivei și trebuie să fie ușor de obținut și cu posibilitate de activare imediată.
Orice fel de bariera birocratică sau costuri suplimentare (precum cei 180 de euro) în accesul refugiaților la protecția temporară este complet dezavuată de Comisia Europeană și, personal, susțin aceeași poziție în PE. Trebuie păstrată o anumita coerență și asigurare că lucrurile sunt făcute în mod legitim și corect, dar scopul directivei este activarea imediată. Totodată, trebuie identificată o procedură simplă de transformare și pentru cetățenii ucraineni care au intrat pe teritoriul României cu viză turistică

În Directivă, se precizează ca este vorba de persoane strămutate, cu rezidență legală în Ucraina, ceea ce se este aplicabil și altor cetățeni care nu sunt de naționalitate, dar aveau rezidență sau beneficiau de statut de protecție în Ucraina, la momentul izbucnirii conflictului.

O altă inițiativă pe care aș dori să o menționez. Alături de alți 34 de Membri ai Parlamentului European, am lansat două scrisori către Comisia Europeană cerând: 

  • Un one-stop-shop, un portal unic, în ucraineană, dar și alte limbi europene, care să adune la un loc toate informațiile utile și vitale pentru refugiați, să facă trimitere la situații din diverse țări, hărți, numere de telefon, acte utile, rețele de voluntari, autorități și centre de primire, rețele de transport, etc., simplificând intrarea refugiaților în UE, dar și coordonarea dintre toți cei care îi ajută. 
  • Mai mult sprijin pentru ONG-urile, rețelele de voluntari și autoritățile locale care astăzi sunt în prima linie. Susținerea să fie urgentă, prin finanțare directă (nu doar prin intermediul guvernamental) și resurse adecvate.  


Laurențiu Ioachim, Comisar șef de poliție, Direcția Migrație,
Șef Serviciul Reglementarea Șederii, Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI)

IGI a transmis către Guvern actul normative de implementare a Directivei de Protecție Temporară și așteptăm răspunsul autorităților. Cetățenilor ucraineni care au intrat pe teritoriul României înainte de 24 februarie, li se aplică prevederile OUG ce elimină viza de muncă

Angajarea cetățenilor ucraineni pe teritoriul României se poate face în baza a două mecanisme: 1) în baza adeverinței de protecție temporară sau 2) a statutului de azilant, prin permis de ședere. În prima variantă, angajarea se poate face imediat după obținerea documentului de protecție care conferă atât dreptul de muncă, cât și cel de ședere. Intenția noastră este ca documentul de  protecție temporară să fie eliberat încă de la punctul de frontieră. În varianta doi, dreptul de muncă se conferă în 3 luni din momentul depunerii cererii de azil.

Acordarea protecției temporare constituie o procedură rapidă și nu înlocuiește cererea de azil clasic. Pentru persoanele care vor solicita protecția temporară, acordarea CNP-ului se va face o dată cu emiterea adeverinței, pe loc sau în maxim 24 de h. În cazul celor care vor solicita permis de ședere, conform OUG 194 care reglementează permisul de ședere pentru angajare – permisele unice, CNP-ul este legat de aprobarea dreptului de ședere și eliberarea permisului în mod fizic.
Din nefericire, IGI se află într-o presiune constantă. Anul acesta avem un contingent de 100.000 de avize, deja un volum mare, la care se adaugă acum și cetățenii ucraineni care se vor adresa IGI. Prin urmare, probabil vom întâmpina întârzieri în emiterea documentelor. Deși nu sunt spcialist în domeniu, mă gândesc că poate o variantă provizorie ar fi ca NIF-ul, numărul de identificare fiscală, să includă și CNP-ul până la emiterea permisului de lungă ședere.

Orice persoană fizică care găzduiește cetățeni străini, implicit ucraineni, este obligată conform legii, să anunțe acest lucru, în maxim 15 zile, la secția de poliție de care aparține domiciliul, prin orice mijloc de informare. Deși nu există un set de amenzi sau penalități în acest sens, este foarte important ca autoritățile să fie informate pentru a evita astfel eventuale cazuri de trafic / abuzuri în cazul persoanelor vulnerabile precum copiii sau femeile.  

 Pollyanna Hangan, Deputat de Hunedoara, Comisia pentru politică economică și Comisia pentru antreprenoriat şi turism

Am elaborat o inițiativă legislativă cu impact direct pe zona de angajabilitate, dintr-o dublă perspectivă: una tragică, în contexul războiului și una pragmatică, după numeroase discuții avute cu mulți antreprenori din județul Hunedoara, unul dintre cele mai depopulate județe din România (în special zona Valea Jiului) și afectat de o lipsă acută a forței de muncă, un numitor comun al întreg mediului privat local.

Am depus săptămâna trecută un proiect de lege ce aduce modificări Legii 122 / 2006, în care sunt specificate condițiile pentru cei care solicită azil. Una dintre modificările propuse se  referă la un suport financiar din partea Statului român acordat angajatorilor ce recrutează refugiați din zona conflictului armat. Este vorba despre o sumă în valoare de 50% din salariul oferit angajatului, într-un cuantum de maxim 2500 de lei, pe o perioadă determinată. Cred că este o dublă șansă, atât pentru mediul privat din Hunedoara, cât și pentru cetățenii din Ucraina, care vor găsi oricum soluții de supraviețuire. În absența unui cadrul legal, acestea vor munci cu siguranță la negru și vor fi expuși unui risc mare de abuzuri.

Roxana Popa, Jobs for Ukraine

Jobs for Ukraine este o inițiativă pornită de la o platformă de joburi dezvoltată de un start-up tech din România. Am adaptat această platformă cu sprijinul BCR și am pus-o la dispoziția cetățenilor ucraineni care au fost nevoiți să își părăsească țara pentru a putea facilita accesul lor la independență financiară. Avem la acest moment, 400 de angajatori listați din România, UE și alte țări, alături de o foarte mare varietate de joburi: bone, sudori, soferi de tir, IT-iști, profesori de engleză, dans.

Au mai fost intervenții atât în sală, cât și pe online, pe diverse teme de lucru din partea companiilor: KPMG România, Nestlers, EY România, Deloitte România, Ascent Group, Xpath Global, PwC România, LIDL România, OLX România.

Teme de lucru reieșite din masa rotundă
 

  • Asigurarea conexiunii angajator – angajat – prin platforme private la nivel de oraș sau naționale. O posibilă soluție este includerea acestora în informările oficiale în limba ucraineană ale Guvernului, IGI, ANOFM, Ministerului Muncii.
  • Capacitatea Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) – se impune analiza nevoii de creștere a capacității IGI pentru a putea răspunde în termen de urgență. IGI este instituția asupra căreia va fi pusă cea mai presiune și de aceea, de capacitatea IGI va depinde bunul mers al acestor lucruri. IGI are acum aproximativ 300 de oameni alocați direcției “Azil și integrare”. Probabil, pentru a procesa integral documentele tuturor cetățenilor ucraineni care vor avea nevoie de protecție temporară, este nevoie de zece ori mai mult de atât. Mediul privat se poate implica prin suport gratuit acordat în direcția digitalizării sistemelor IGI.
  • Informarea structurată a autorităților într-o abordare „top down” – odată optimizat cadrul legal, este crucial ca toate autoritățile implicate să fie la curent, în special ITM-urile. 
  • Domiciliul – o perioadă de timp, este posibil ca domiciliul să fie instabil sau schimbat de câteva ori, nu poate fi respectată mereu procedura conform căreia cetățenii ucraineni trebuie să fie luați în spațiu oficial de un proprietar. Aici trebuie evaluate soluții noi, de exemplu eliminarea cererii sau utilizarea adresei angajatorului. Este nevoie de colaborare între Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor pe anumite subiecte legate tot de problema domiciliului (de exemplu, eliberare NIF – număr de identificare fiscală, care necesită o luare în spațiu încheiată la notar).  Este nevoie de maparea procesului de angajare “end-to-end” și ajustarea punctuală, prin decizii rapide. 
  • Translatori – nevoia va fi foarte mare și la medicina muncii și la protecția muncii, pași importanți în tot procesul de angajare. O sugestie au fost traducerea în ucraineană a formularelor standard și vizite mobile ale acestor echipe în centrele de adăpost temporar. Soluția ideală ar fi un “one-stop-shop” cu toate informațiile utile refugiaților în limba ucraineană, în special cu drepturile acestora. 
  • Munca independentă și meseriile liberale – este nevoie să dezvoltăm pachetul legislativ care să elimine piedicile pentru munca independentă de tip PFA sau pentru meseriile liberale. Atât OUG, cât și directiva nu sunt suficiente în acest moment. Trebuie dezvoltate pachete procedurale și identificate atât incompatibilitățile, cât și modificările necesare care să permită acest lucru. Importantă în acest proces este și consultarea organizațiilor profesionale / structurilor asociative ale meseriilor liberale, care au reguli clare la acest moment (de exemplu, nu poți profesa dacă nu cunoști limba română).
  • Extinderea în legislația națională și asupra altor categorii de refugiați – includerea drepturilor din OUG și pentru cetățenii de alte naționalități decat cea ucraineană, care aveau viza de sedere în Ucraina și munceau cu forme legale.
  • Simplificarea procedurii privind aparținătorii – eliminarea din legislația națională a documentelor tip aviz pentru aparținători refugiaților ucraineni care solicită azil. 
  • Angajarea în cadrul unui agent de muncă temporară – cetățenii non-europeni pot fi angajați la un asemenea agent doar dacă au o rezidență în România, ceea ce impactează destul de mult mediul de business.
  • Simplificarea procedurii de detașare – utilă în cadrul companiilor care au relocat angajații din Ucraina și lucrează acum la sediul din România. Este o situație mai rară, însă care poate fi luată în calcul.
  • O mai bună integrare a cetățenilor ucraineni nu doar pe piața muncii, ci și în comunitățile din care vor să facă parte pentru a accede pe piața muncii – se poate gândi un mecanism de colaborare între societatea civilă (în special cea tânără) și mediul de afaceri din România, în  special companiile din comunități. Sunt foarte multe organizații de tineret care sunt prezente la  firul ierbii și la frontiere în acest moment. Consiliul Tineretului din România lucrează acum la elaborarea unui set de politici publice pentru inserția tinerilor pe piața muncii și în comunitate, document ce va fi lansat în curând.


Acte normative relevante

Proiectul Hotărârii de Guvern privind stabilirea unor condiții de asigurare a protecției temporare precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor  

Text integral   (descarcă fişier în format ‘pdf’) 

Nota de fundamentare   (descarcă fişier în format ‘pdf’) 

Anexa   (descarcă fişier în format ‘pdf’)

Proiectul Hotărârii va fi adoptat de Guvern în regim de urgență. 


Alte inițiative utile, direct
în domeniul angajării sau ca suport în vederea integrării pe piața forței de muncă a refugiaților

Jobs for Ukraine

Platforma OLX

Platforma eJobs

UkrInIasi

Stand for Ukraine

Ukranian friendly jobs

Scoală de Gramatică – începând cu data de 19 martie, cursuri gratuite de limba română – nivel A1 (începător), pentru refugiații ucraineni care doresc să se familiarizeze cu noțiunile de bază ale limbii și ale culturii române

Servicii gratuite oferite cetățenilor ucraineni pentru integrarea pe piața muncii din România (comunicare Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și ANOFM)