Enter your keyword

post

Decalaje etnice în România – raport 2022

Studiul „Decalaje etnice în România” își propune să realizeze o radiografie a aspectelor ce caracterizează decalajul etnic în societatea românească, cu scopul de a pune în evidență particularitățile integrării romilor în contextul unor transformări structurale generate de situația pandemică. Această analiză este fundamentată pe date din studiile Barometrul valorilor sociale europene, Percepția asupra romilor în timpul pandemiei de Covid-19, și Studiu comparativ al nevoilor comunităților de romi în contextul stabilirii priorităților strategice de intervenție pentru incluziunea socială a acestora, datele studiilor fiind culese prin anchetă sociologică bazată pe aplicarea chestionarelor în perioada februarie 2018 – iunie 2020. Analizând rezultatele studiilor, cercetarea își propune să identifice gradul de toleranță față de romi la nivelul societății românești, efectele programelor sociale destinate integrării romilor, riscurile de excluziune socială în funcție de construcția identitară a etniei, propunând construirea unui cadru multidimensional pentru abordarea locală și regională a decalajului etnic.

Potrivit rezultatelor Barometrului valorilor sociale europene (2018), aproximativ jumătate dintre români menționează că nu și-ar dori ca printre vecinii lor să se numere persoane rome. Această atitudine de intoleranță caracterizează persoane cu orientări din întreg spectrul politic. Vârsta și nivelul de educație nu influențează semnificativ atitudinea față de romi, astfel că tinerii (18-39 ani) sunt la fel de intoleranți ca vârstnicii (60+ ani), iar absolvenții de studii superioare au aceeași atitudine intolerantă față de romi ca persoanele care au absolvit cel mult liceul.

Mai mult, nivelul de intoleranță este similar în mediul urban și mediul rural, în sectorul public și sectorul privat, cât și pentru persoanele ce ocupă un post de conducere și un post de execuție. Aceste rezultate ne arată că formarea atitudinilor reprezintă un fenomen complex ce ține cont de sistemul valoric general existent la nivelul unei societăți, mai mult decât de condiții socio-culturale locale.

Rezultatele raportului din 2022 sunt disponibile aici.