Alina Crețu, Forumul APPR: Cea mai mare provocare în 2023 va fi dată de instabilitatea geopolitică regională care vine cu incertitudini economice și sociale

• Cum ați integrat subiectul sustenabilității pe agenda organizației și în relația cu membrii? Ce programe specifice ați derulat sau plănuiți să derulați pentru a informa membrii privind provocările și oportunitățile specifice pe care sustenabilitatea le aduce în industria în care activați?

Sustenabilitatea se instalează natural atunci vorbim de fermieri. În agricultură suntem primii care am înțeles că trebuie să ne adaptăm pentru a reuși să rămânem performanți și rezilienți. Noi ca organizație profesională dar și fermierii în mod direct ne-am schimbat profund modul de lucru față de acum 5 sau chiar 10 ani. Una din principalele provocări o reprezintă în perioada următoare, în special în zona noastră geografică , menținerea umidității solului, pentru a face față unei îngrijorări majore care reprezintă realitatea ultimilor ani agricoli – seceta. În acest context ne-am îndreptat atenția către noile metode de lucrare a solui care vor fi un prim pas în certificarea fermierilor ca fiind cu adevărat cei care reușesc să „sechestreze” carbonul în sol.  Această sechestrarea a carbonului nu reprezenta până acum un scop în sine, deși multe din acțiunile care duc la acest rezultat le făceam deja ca și fermieri. Sustenabilitatea în fermă este de fapt o relitate prin acțiunile concrete de protejarea a solului, de utilizare responsabilă a produselor de protecție a plantelor sau prin reducerea constantă a consumului de carburanți.

• Care este valoarea investițiilor membrilor și către ce tipuri de proiecte s-au îndreptat acestea?

Majoritatea investițiilor pe care le fac fermierii noștri sunt în echipamente moderne de lucrare a terenului agricol , care protejează solul și duc la consumuri reduse de inputuri pe hectar. Alte invesțiii sunt orientate către reducerea consumului de energie, în bunăstarea animalelor din fermă sau în favorizarea lanțurilor scurte de aprovizionare prin investiții majore în procesare.

• Considerați că membrii organizației voastre sunt pregătiți să răspundă noilor cerințe privind raportarea de sustenabilitate impuse de nouă directivă de raportare a sustenabilității corporativă (CSRD)?

În mod cert sunt interesați să își certifice procesele din ferme ca fiind cu adevărat sustenabile, dar cel mai important este ca prima verigă pe lanțurile de aprovizionare cu produse agricole și agro-alimentare, fermierii, să fie răsplătiți pentru eforturile considerabile și constante pe care le fac.

• Care considerați că vor fi cele mai presante provocări la care membrii vor trebui să găsească soluții în 2023, pentru a-și atinge obiectivele de sustenabilitate?

Consider că cea mai mare provocare în 2023 va fi dată de instabilitatea geopolitică regională care vine cu incertitudini economice și sociale . Astăzi constatăm mai mult ca oricând  că forța de muncă este o resursă greu de identificat iar forța de muncă, aceeacalificată pe domenii extrem de specializate este cu adevărat o resursă rară .

• Cum ați caracteriza pe scurt tranziția de la business as usual la business sustenabil în industria dumneavoastră?

În sectorul agricol suntem pregătiți pentru acest tip de raportare, având în vedere că nu sunt un număr foarte mare de companii agricole care vor intra sub incidența directivei de sustenabilitate, dar cel mai important lucru rămâne faptul că eforturile sectorului de producție agricolă și agroalimentară trebuie să fie cunoscute și susținute. Suntem astăzi mai conștienți ca oricând că avem de a face cu un consumator european exigent și informat dar sperăm ca acesta să poată în același timp să susțină consumul de produse locale.

*Nouă directivă de raportare a sustenabilității corporative (CSRD), adoptată în noiembrie 2022, va impune unui număr de aproximativ 50.000 de întreprinderi mari și companii listate din Uniunea Europeană (UE) – față de 11.700 în prezent – să publice informații referitoare la lanțul lor de aprovizionare, la impactul lor asupra ecosistemelor, schimbărilor climatice, pădurilor și comunităților locale, cât și la politicile lor de guvernanță. Directiva urmează să fie transpusă în legislația națională cel târziu la jumătatea anului 2024. Mai multe detalii în acest articol.