Enter your keyword

post

Ziua Globală a Solidarității | Studiu Ambasada Sustenabilității: 87% dintre români cred că sărăcia este o amenințare reală la adresa siguranței naționale

Ziua Globală a Solidarității | Studiu Ambasada Sustenabilității: 87% dintre români cred că sărăcia este o amenințare reală la adresa siguranței naționale

  • Femeile sunt cele mai afectate de sărăcie
  • 70% dintre respondenți spun că autoritățile statului sunt cele de la care așteaptă soluții
  • Doar 1 din 5 români crede că este de datoria lui să rezolve singur problema sărăciei/foametei

Un studiu întreprins la nivel național la cererea Ambasadei Sustenabilității în România, aplicat prin Reveal Marketing Research, a identificat un procent important dintre respondenți (87%) care cred că sărăcia este o amenințare reală la adresa siguranței naționale.

Totodată, studiul a identificat și un grad foarte ridicat al urgenței cu care trebuie soluționată problema sărăciei în România (95%), iar cei mai mulți dintre cei intervievați cred că există modalități de soluționare.

Problema pare să fie mai apăsătoare pentru femei, care, de obicei, sunt mai afectate de sărăcie, atât prin diferențele de salarizare, accesul la piața muncii, cât și prin obligația de a-și dedica o parte din timp creșterii copiilor.

În ceea ce privește impactul personal, cei mai puțin afectați sunt, în medie, bărbații și locuitorii din mediul urban mare, care au acces la locuri de muncă, respectiv cei din comune, care, de multe ori, trăiesc din autoconsum.

Cei mai afectați sunt locuitorii din mediul urban mediu, unde prețurile sunt asemănătoare cu cele din urbanul mare, dar oportunitățile nu sunt comparabile.

De remarcat, din timpul studiului calitativ, că mulți dintre ei nici nu îi condamnă pe cei care au manifestări anti-sociale care izbucnesc din sărăcie, ci manifestă înțelegere și compasiune față de aceștia”, declară Dragoș Tuță, inițiator și președinte al Ambasadei Sustenabilității în România.

În ceea ce privește problema combaterii foametei, răspunsurile si reacțiile sunt similare, aceasta fiind, de fapt, o manifestare a sărăciei extreme.

Impactul personal este mai mic, deoarece mai putini români s-au confruntat direct cu aceste probleme, însă femeile dovedesc mai multă îngrijorare și empatie pentru cazurile sociale afectate de foamete.

Cu cât statutul social al respondenților e mai scăzut, cu atât aceștia percep ca mai importantă problema foametei”, mai spune  Dragoș Tuță.

Întrebați, pentru ambele probleme (sărăcie și foamete), cine ar fi responsabili cu soluționarea acestora, respondenții studiului au indicat, în procent de aproximativ 70%, că autoritățile statului sunt cele de la care așteaptă soluții.

Doar unul din cinci români crede că este de datoria lui să rezolve singur aceste probleme.

ONG-urile sunt percepute ca vectori de implementare, însă populația știe că acestea nu își pot desfășura activitatea fără un cadru legislativ propice și fără ajutorul persoanelor generoase sau a companiilor.

Mediul privat are o importanță redusă (3%), românii neașteptând de la acesta să soluționeze probleme precum sărăcia și foamea, decât mai  mult indirect, prin crearea de locuri de muncă.

Astfel, românii se uită cu speranță către autorități pentru a le veni în ajutor.

Cred că acest studiu ne arată că românii consideră că pe agenda statului și mai ales pe cea a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, pentru că vorbim de siguranță națională, este necesar și urgent să introducem și alte teme decât cele clasice precum terorismul, riscul de război și așa mai departe. Sărăcia, mai ales în contextul COVID19, este una dintre cele mai importante teme care trebuie tratată la nivel național. Din acest motiv, am și lansat România Solidară, care cere investiții rapide și considerabile în eradicarea sărăciei, așa cum statul și-a asumat stategia națională de dezvoltare durabilă. De asemenea, în aceste zile, vorbim despre planul de relansare economică și considerăm că un astfel de plan nu poate fi viabil și trainic pe termen lung, atât timp cât ne uităm doar la cei care au resurse materiale și ignorăm un număr foarte mare de români ce se află astăzi în sărăcie sau în risc de sărăcie”, a conchis Dragoș Tuță.

Context

Conform Eurostat, unul din trei români este afectat de sărăcie, iar unul din șase trăiește în sărăcie extremă, adică are venitul zilnic pe membru de familie sub 1,71 euro (sub 8,25 lei).

Studiul comandat de Ambasada Sustenabilității în România a fost realizat în noiembrie 2019 (nefiind dat publicității până acum) și vine în întâmpinarea Zilei Globale a Solidarității, care se sărbătorește pe 22 mai (detalii —> solidarityinaction.org), un program dezvoltat sub obiectivele de dezvoltare sustenabilă – SDG, ratificate și de România în 2015. Anul acesta, Ziua Globală a Solidarității pune pe tapet problemele sărăciei cauzate sau accentuate de COVID 19 și se sărbătorește online sub egida hashtag-ului #StrongerTogether.

Eșantion

Reveal Marketing Research a aplicat un număr de 1300 de chestionare prin metodologiile CAWI (online) și CATI (telefonic) pe un eșantion reprezentativ la nivel național, atât pentru mediul urban cât și pentru cel rural.

Pentru a avea o înțelegere corectă și completă a fenomenelor vizate, pe lângă analiza cantitativă, s-a realizat și o analiză calitativă prin 6 focus grupuri de 6-8 persoane. Datele demografice ale eșantionului utilizat sunt prezentate sub formă de tabele, pe care le găsiți aici —> www.romania-solidara.ro/siguranta-nationala

România Solidară

Reamintim că, pe 12 mai, Ambasada Sustenabilității în România prin Coaliția România Sustenabilă (CSR) a înființat grupul de lucru România Solidară și a solicitat, totodată, printr-o scrisoare deschisă adresată președintelui României, premierului, ministrului Muncii și Protecției Sociale, ministrului Finanțelor Publice și Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, înființarea unui Fond pentru Suport Social, fond special dedicat programelor de combatere a sărăciei, cu implicarea organizațiilor neguvernamentale.

Lista organizațiilor neguvernamentale care au semnat, până acum, scrisoarea:

  1. Ambasada Sustenabilității în România
  2. Fundația Agenția Împreună
  3. Asociația pentru Relații Comunitare
  4. Ready Nation România
  5. Copacul cu fapte bune
  6. Fundația THE INSTITUTE (organizator Gala Societății Civile)
  7. UrbanizeHub România
  8. Fundația Izvorul Alb
  9. Asociația Casa Nădejdei Aiud
  10. Asociația Copii pentru Viitor
  11. Asociația Sărbătoarea Gustului
  12. Fundația pentru Evaluarea Competențelor în Educație – Leul Albastru
  13. Asociația de Dezvoltare și Inovare “PITEȘTI Smart City”
  14. ARAS – Asociația Română Anti-SIDA
  15. Pastel Age
  16. Asociația Banca pentru Colectarea și Distribuția Alimentelor
  17. Liga Studenților din Facultatea de Automatică și Calculatoare (Liga AC)
  18. Asociația Divers
  19. Asociația Șansa ta
  20. Asociația SNK
  21. Banca pentru Alimente Cluj (Asociația Food Waste Combat Cluj)
  22. Asociația ActivRandom
  23. Asociația FDP – Protagoniști în Educație

Mai multe detalii, aici —> www.romania-solidara.ro/scrisoare-deschisa

Despre Ambasada Sustenabilității în România

Ambasada Sustenabilității în România (ASR), inițiativă independentă cu scop nelucrativ, promovează sustenabilitatea și dezvoltarea de competențe, programe și parteneriate specifice între entități din mediul de afaceri, societatea civilă și sectorul public din România, pentru alinierea la Agenda 2030 și atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Sustenabilă.

www.romania-solidara.ro

www.ambasadasustenabilitatii.ro