Enter your keyword

post

Cinci lucruri pe care trebuie să le știi despre măștile de unică folosință și poluarea cu plastic

Cinci lucruri pe care trebuie să le știi despre măștile de unică folosință și poluarea cu plastic

Lupta împotriva poluării cu plastic a fost afectată în timpul pandemiei de COVID-19 deoarece utilizarea măștilor, mănușilor și a altor echipamente de protecție de unică folosință a crescut. Cu toate acestea, dacă sunt puse în aplicare măsuri eficiente, cantitatea de materiale plastice aruncate în fiecare an poate fi redusă în mod semnificativ, sau chiar eliminată, susține Organizația Națiunilor Unite.

1) Milioane de măști de protecție ajung în oceane

Promovarea purtării de măști ca o modalitate de a încetini răspândirea COVID-19 a dus la o creștere extraordinară a producției de măști de unică folosință: Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) estimează că vânzările globale vor însuma aproximativ 166 miliarde de dolari în acest an, în creștere de la aproximativ 800 de milioane de dolari în 2019.

Organizația franceză non-profit Operation Mer Propre, ai cărei activiști se ocupă de adunarea deșeurilor și resturilor aruncate pe Coasta de Azur au avertizat recent asupra comportamentului oamenilor în ceea ce privește aruncarea măștilor și altor astfel de consumabile.

Scufundătorii au descoperit în apă „deșeurile COVID” – o mulțime de măști, sticle goale de dezinfectant de mâini și mânuși de latex. Toate acestea, combinate cu deșeurile pe care oamenii le aruncau și înainte în mare – pahare de unică folosință și alte obiecte de plastic sau aluminiu”.

2) O problemă toxică

Dacă ne uităm la datele din trecut ca la un indicator fiabil, este de așteptat ca 75% din măștile folosite, precum și alte deșeuri legate de pandemia de coronavirus, să ajungă în gropi de gunoi sau în apele mărilor. În afară de daunele aduse mediului, costul financiar, în domenii precum turismul și pescuitul, este estimat de Programul ONU pentru Mediu (UNEP) la aproximativ 40 de miliarde de dolari. UNEP a avertizat că, în cazul în care creșterea materialelor plastice de unică folosință dăunătoare mediului, nu este gestionată corespunzător, rezultatul ar putea fi dumping necontrolat. Consecințele potențiale, spune UNEP, includ riscurile de sănătate publică provenite de la măștile uzate infectate și arderea deschisă sau incinerarea necontrolată a măștilor, ceea ce duce la eliberarea de toxine în mediu și, implicit, transmiterea bolilor către oameni. Datorită temerilor pe care aceste acestor potențiale efecte secundare asupra sănătății și asupra mediului, UNEP solicită guvernelor să trateze gestionarea deșeurilor, inclusiv a deșeurilor medicale și periculoase, ca pe un serviciu public esențial. Agenția susține că manipularea în condiții de siguranță și eliminarea finală a acestor deșeuri este un element esențial într-un răspuns eficient în situații de urgență.

3) Soluțiile existente ar putea reduce materialele plastice cu 80%

Un raport amplu, publicat recent de The Pew Charitable Trust și thinktank-ul Systemiq arată că situația actuală poate fi schimbată în bine. Potrivit sursei citate, dacă nu se iau măsuri acum, cantitatea de deșeuri plastice din oceane se va tripla până în 2040, de la 11 la 29 de milioane de tone pe an.

Însă 80% din poluarea cu plastic ar putea fi eliminată în aceeași perioadă de 20 de ani, prin noi reglementări, schimbarea modelelor de afaceri și introducerea de stimulente care să conducă la producția redusă de materiale plastice. Alte măsuri recomandate includ proiectarea de produse și ambalaje care pot fi mai ușor reciclate și extinderea colectării deșeurilor, în special în țările cu venituri mai mici.

4) Cooperarea globală este esențială

Politicile comerciale globale au de asemenea un rol important în reducerea poluării, arată estimările Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD).

Multe țări au introdus reglementări care vizează reducerea materialelor plastice în ultimul deceniu, un indicator al îngrijorării tot mai mari în jurul problemei, dar, pentru ca politicile comerciale să fie cu adevărat eficiente, coordonate, să fie necesare reguli la nivel global.

„Modul în care țările au folosit politica comercială pentru combaterea poluării din plastic a fost în mare parte necoordonat, ceea ce limitează eficacitatea eforturilor lor, spune  Pamela Coke-Hamilton, directoare UNCTAD pentru comerț internațional.

5) Promovarea alternativelor prietenoase cu planeta

Deși punerea în aplicare a acestor măsuri ar reduce drastic poluarea cu plastic, raportul Pew / Systemiq recunoaște că, chiar și în cel mai bun scenariu, cinci milioane de tone de plastic ar ajunge în ocean, în fiecare an.

 O creștere substanțială a inovației și a investițiilor, care ar conduce la progrese tehnologice, ar fi necesară pentru a aborda în mod cuprinzător problema, concluzionează autorii studiului raportului.

Mai mult, UNCTAD solicită guvernelor să promoveze alternative non-toxice, biodegradabile sau ușor reciclabile, cum ar fi fibrele naturale, coaja de orez și cauciucul natural. Aceste produse ar fi mai ecologice și, întrucât țările în curs de dezvoltare sunt furnizorii cheie ai multor înlocuitori de plastic, ar putea oferi beneficiul suplimentar al furnizării de noi locuri de muncă. Bangladesh, de exemplu, este principalul furnizor mondial de exporturi de iută, în timp ce, Tailanda și Coasta de Fildeș sunt sursa pentru cea mai mare parte a exporturilor de cauciuc natural.